Pompe submersibile de gradina
Pamantul de telina
Pamantul de telina se obtine din stratul superficial al solului, luat de pe un loc cu flora spontana de graminee si leguminoase. Practic, primavara de obicei, se taie cu cazmaua brazde de 8—12 cm grosime, 18—25 cm latime si 30-35 cm lungime, care se aseaza in
Sisteme de Irigat
Sunt mult mai economice decat cele prin
aspersie si, evident, ecologice, tinand cont ca apa a devenit o resursa extrem
de important! Un sistem de irigat prin picurare trimite apa exact acolo
Gradina Rustica
Spre deosebire de gradina formala, gradina rustica se remarca prin
lipsa rigiditatii .Caracteristica generala o constituie armonia
straturilor de plante, in culori vii, precum si utilizarea
materialelor
Gradina Acvatica
Grădinile acvatice vor conţine un lac, un iaz sau un bazin îngropat (atunci
când spaţiul este mic). Aranjamentele care se fac în interiorul sau în jurul
acestor locuri cu apă trebuie să conţină plante
Gradina Englezeasca
Grădinile englezeşti sunt caracterizate de existenţa obligatorie a gazonului
perfect întreţinut, de straturile luxuriante de flori de vară
si nu în ultimul rând, de obiectele decorative (clopote de
grădină,vase de piatră, căsuţe pentru păsări), care trebuie să
încline
Gradina Japoneza
Gradina Japoneza.Frumusetea gradinilor japoneze
deriva din mixul mai multor elemente ( nisip,
pietre, apa, ornamente cum ar fi garduri din bambus, bazine de apa
Pergole gradini
Pergolele sunt elemente
arhitecturale decorative atasate exteriorului casei dvs. pentru a crea spatii
de recreare confortabile si placute privirii. Pergolele ofera o ambianta
placuta si au menirea sa contureze, prin amplasament, intrarea in casa,
evidentierea unei terase sau a unei gradini, imbunatatind cu minimum de efort,
aspectul acestora.
- Pergolele noastre nu
sunt doar zone care va ofera protectie contra razelor solare ci si un
mediu cu un confort maxim.
- Modele pe care vi le
punem la dispozitie iau in considerare aspectul casei si gradinii
dumneavostre, devenind o prelungire a acestora.
- O pergola va creste de
asemenea valoarea proprietatii dumneavoastre, precum si calitatea timpului
liber petrecut in mijlocul naturii.
Bucatarie in curtea exterioara
Alegeti suprafata care
urmeaza a fi dedicata gatirului. Aceasta poate fi situata in apropierea
casei sau departe de ea. Ambele variante prezinta avantaje. O zona de
gatit aflata langa casa prezinta avantajul accesului rapid la bucataria interioara,
una aflata la departare protejeaza interiorul locuintei de fum si
caldura. Atunci cand alegeti locatia aveti in vedere si faptul ca
bucatariile in aer liber elaborate necesita racordarea la utilitati
(gaz, electricitate, apa), astfel ca este mai putin scump si mai usor sa
aveti o astfel de bucatarie cat mai aproape de casa.
In general, cand amenajati orice spatiu exterior pentru gatit,
asigurati-va ca toate instrumentele - inclusiv platouri de servit,
spatule, cutite, clesti etc. - sunt la indemana bucatarului, prin
instalarea de rafturi, dulapuri si dispozitive de atarnare a obiectelor
casnice. Trebuie sa aveti in vedere atat produsele alimentare prime cat
si cele finite - pentru depozitatea acestora un carucior pe rotile s-ar
putea sa fie suficient. Drumul de la bucatarie la suprafata de gatit (gratar) trebuie sa fie in permanenta liber. Dotarea cu un stingator este o masura de precautie binevenita, de asemenea.
Materialul din care este confectionat blatul
de lucru trebuie sa fie rezistent la diferite conditii de mediu.
Ploaia, zapada, lumina soarelor pot decolora, pata sau produce putregai
pe suprafata de lucru, astfel ca alegerea acesteia trebuie facuta cu
mare grija. Placile din beton sau materialele naturale, cum ar fi piatra
sau ardezia reprezinta bune optiuni - piatra poroasa
etansata, de ex., previne formarea petelor de grasime. Evitati sa
folositi blaturile laminate, cu exceptia cazurilor in care bucataria
este amplasata in zone foarte bine protejate, cum ar fi o terasa
inchisa, deoarece expunerea la intemperii poate cauza deteriorarea
acestora. Ganditi-va de doua ori inainte de a folosi lemn de tec sau alt
tip de lemn rezistent la putrezire, pentru blatul de lucru, pentru ca
lemnul poate deveni purtatorul unor bacterii.
Cu toate acestea, lemnul rezistent la putrezire,
cum este: mahonul, cedrul, santalul sau tecul reprezinta alegerea
potrivita pentru confectionarea dulapurilor. Celelalte tipuri de lemn
trebuie etansate, date cu bait sau vopsite. Placile de OSB, care sunt
facute din fibre de lemn aglomerat, sunt, de asemenea, suficient de
impermeabile pentru a a servi drept materiale de confectionare a dulapurilor bucatariilor exterioare.
Accesoriile de gradina si regulile Feng shui
Cum sa aduceti armonie in
gradina dvs...
Gradinile amenajate dupa
principiile Feng Shui sunt mai aproape ca aspect de gradinile englezesti care
nu necesita ingrijiri deosebite sau de cele cu pietre, decat de gradinile
europeene formale, supraincarcate si artificiale, caracterizate prin elemente
mai putin naturale cum ar fi colturile foarte ascutite, unghiurile si liniile
drepte.
Fie ca locuiti intr-un
apartament sau intr-o vila
Cand incepeti amenajarea
gradinii, nu uitati de cele trei concepte principale ale feng shui:
- curgerea energiei (formele ondulate, curbe sunt benefice,
pe cand liniile drepte sunt negative)
- echilibrul dintre yin (intuneric, moale, pasiv) si yang (lumina, tare, activ)
- relatiile pozitive sau distructive dintre cele cinci elemente din feng shui:
lemn, foc, pamant, metal si apa.
Iata cum sa aplicati
practic principiile Feng Shui la gradina dvs.
- stati in centrul gradinii
- folositi un compas pentru a stabili cele opt directii, sau ghidati-va dupa
axa soarelui
- folositi ghidul de mai jos pentru a plasa in zonele corespunzatoare culorile,
simbolurile, numerele si elementele.
NORD
Creativitate,
dezvoltare personala, idei noi, inspiratie, cariera, muzica, arta
Folositi: elemente de
apa
Loc bun pentru: iaz,
piscina, jacuzzi, magazie pentru instrumente de gradinarit din metal
Forme: ondulate, curbe
Evitati: elemente din
piatra, lut, pamant
NORD-EST
Cunoastere,
intelepciune, meditatie / lectura, dezvoltare interioara, spirituala si
intelectuala, natura
Folositi: elemente de
pamant
Loc bun pentru: banci de
piatra, amenajarea unei gradini cu pietre, depozitarea echipamentului pentru
reparatii, amplasarea de bolovani sau pietre, statui, caramida, orice obiect
facut din pamant
Forme: suprafete joase
si plate
Evitati: plantele si
copacii
EST
Viata noua, plante noi, renastere si intinerire, armonie, sanatate, viata de
familie, nutritie, insanatosire
Folositi: elemente de
lemn
Loc bun pentru:
plantarea pomilor fructiferi si nu numai, a plantelor medicinate, amenajarea
unor spatii de joaca, sauna, efectuarea de exercitii tai chi
Forme: coloane,
cilindrice
Evitati: accesorii,
unelte si mobilier de gradina din metal, flori albe
SUD-EST
Bogatie, abundenta, posesii materiale, comunicare
Folositi: elemente de
lemn
Loc bun pentru:
cultivarea plantelor si a florilor sau cresterea pestilor
Forme: cilindrice,
stalpi, coloane sau colonade
Evitati: accesorii,
unelte si mobilier de gradina din metal, flori albe
SUD
Opotrunitati,
vise, aspiratii, premii, faima,
recunoastere, realizari, fericire, longevitate, festivitati
Folositi: elemente de
foc
Loc bun pentru: gratar
de barbeque, foc, arderea frunzelor uscate, plantarea pomilor si a florilor
Forme: ascutite,
triunghiulare
Evitati: elementele de
apa cum ar fi iazurile, cascadele sau fantanile
SUD-VEST
Casatorie, iubire, maternitate, dragoste, relatii, parteneriat
Folositi: elemente de
pamant
Loc bun pentru:
amenajarea unui loc de luat cina, terenuri de sport
Forme: suprafete joase,
plate
Evitati: mobilierul de
lemn pentru terase, chioscurile de gradina, gardurile si portile, culoarea
verde
VEST
Copii, creativitate, recolta, socializare si distractie
Folositi: elemente de
metal
Loc bun pentru:
amenajarea unui spatiu de recreere, bar, locul de joaca al copiilor, loc bun
pentru odihna, convalescenta, plaja
Forme: cercuri si arce
de cerc
Evitati: gratare de
barbeque, piramide, flori rosii
NORD-VEST
Comert, interese din afara casei, calatorii internationale, paternitate,
mentori si benefactori, oameni care ajuta, suporteri
Folositi: elemente din
metal
Loc bun pentru: statuete
ale unor zeitati, ingeri, heruvimi, animale, siraguri cu clopotei
Forme: cercuri si arcuri
de cerc
Evitati: gratare de
barbeque, piramide, flori rosii
Consumul de oxigen al plantelor
Intrebarea ar fi: Atatea
plante ne consuma oxigenul noaptea? Ne fac rau? Ziua sigur ne fac bine caci ne
sunt foarte dragi la amandoi si ne bucura ochii si sufletul.Plantele in timpul noptii se "hranesc" cu
oxigenul din aerul camerei, comportandu-se ca un animal.
Intr-un laborator specializat de fiziologie
vegetala se poate calcula cu exactitate volumul de oxigen consumat precum si
cel produs prin fotosinteza. Dar, din moment ce va simtiti bine in compania
acestor plante, nu este cazul sa faceti acest gen de investigatii.
Problema luminii insuficiente pe care o primesc aceste plante se poate rezolva
intr-o oarecare masura, daca poti sa faci rost de o simpla lampa cu tub
fluorescent, cu brat flexibil pe care sa o plasezi cateva ore pe zi in
apropierea plantelor. Lumina produsa de becul cu neon este rece si poate fi
apropiata mult de plante, fara sa le dauneze. De asemenea, poti construi
suporturi etajate pe care sa le plasezi sau sa le atarni in dreptul ferestrei,
sau un sistem de oglinzi care sa focalizeze lumina pe plante.
Decorarea ghivecelor din gradina
Puteti
readuce la viata vechiul ghiveci din gradina, colorandu-l cu bucati de faianta
colorata sau cu scoici.Iata de ce
avem nevoie: ghiveciul, bucati de faianta sau gresie colorate, adeziv de
gresie, material de tencuiala, un ciocanel, un burete, o galeata cu apa. Aceste
materiale sunt cu usurinta de gasit in orice santier de constructie sau
amenajare al unei case.
1. Punem
faianta pe o suprafata de lemn, cu partea lucioasa in jus si incepem sa lovim
usor cu ciocanelul pentru ca aceasta sa se sparga in bucati mici.
2. Aplicam
adezivul pe portiuni mici, astfel incat acesta sa nu se intareasca.
3. Aplicam
bucatile de ceramica pe ghiveci si dupa ce treaba este terminata complet, lasam
ghiveciul sa usuce peste noapte.
4. A doua zi
preparam materialul de tencuiala, care trebuie sa aiba consistenta unei
mamaligi inchegate. Umplem spatiile dintre bucatile de ceramica si apoi
asteptati un sfert de ora. Dupa acest interval, incepem sa stergeti cu buretele
suprafata ghiveciului cu buretele, pentru a realiza o suprafata uniforma a
umpluturii si pentru a indeparta eventualele excrescente. Buretele se spala
frecvent in galeata cu apa.
Sfaturi pentru forma pomilor
Pomii fructiferi si materialul saditor trebuie tunsi in mod regulat, nu la intamplare, ci cu grija si intelegere.Perioada propice tunderii pomilor fructiferi si a celor mai multi arbori ornamentali este perioada de vegetatie.Cel mai bine este ca tunderea sa se faca primavara devreme, cand au trecut ingheturile puternice si cand bobocii nu au inceput sa se desfaca.Exceptie se face pt soiurile care infloresc primavara devreme , cum ar fi liliacul sau forstitia .Pentru acestea se va astepta pana se va termina inflorirea.
Prin taiat trebuie sa se conduca arbustii spre forma lor finala, fara a se ignora insa caracterele specifice soiului.Primavara, se vor taia mai intai crengile rupte si inghetate, cele care sunt prea apropiate sau cele care au crescut spre interior sau unele peste altele.Ramurile prea lungi vor fi scurtate la marimea normal.
Tunderea de crestere
Tunderea pomilor fructiferi trebuie efectuata in asa fel incat copacul sa fie adus catre forma sa finala fara a se influenta negativ caracteristici precum numarul fructelor,sanatate.In primavara se indeparteaza toate ramurile rupte sau uscate sau cele afectate de inghet.Se indeparteaza deasemenea ramurile ce se intersecteaza, cele care au tendinta de crestere catre interiorul copacului sau care sunt prea apropiate.Ramurile prea lungi se taie la dimensiunea lor normala.
Tunderea de mentinere
Pomii care au ramurile incepand direct de la nivelul solului, au nevoie regulat de taieri de mentinere.Aceasta tundere are ca scop formarea de noi ramuri tinere si indepartarea celor batrane.La acest mod de tundere crengile vechi se taie cat mai scurt pt ca cele tinere sa aiba loc sa se dezvolte.Intervalul intre taierile de intinerire este de regula de cativa ani.Este mai bine sa se execute regulat taieri de mentinere decat sa se astepte un interval mai lung de timp cu intentia de a face o taiere radicala.
Taierea de intinerire
La pomii care au multe crengi imbatranite sau nu au mai fost tunsi o perioada indelungata este indicat sa se efectueze o taiere de intinerire.In cadrul acestui tip de taiere crengile imbatranite se taie ft scurt, circa 30- 40 cm de trunchi.Dupa aceasta taiere pomii dezvolta lastari noi, tineri si vigurosi.
Prin taiat trebuie sa se conduca arbustii spre forma lor finala, fara a se ignora insa caracterele specifice soiului.Primavara, se vor taia mai intai crengile rupte si inghetate, cele care sunt prea apropiate sau cele care au crescut spre interior sau unele peste altele.Ramurile prea lungi vor fi scurtate la marimea normal.
Tunderea de crestere
Tunderea pomilor fructiferi trebuie efectuata in asa fel incat copacul sa fie adus catre forma sa finala fara a se influenta negativ caracteristici precum numarul fructelor,sanatate.In primavara se indeparteaza toate ramurile rupte sau uscate sau cele afectate de inghet.Se indeparteaza deasemenea ramurile ce se intersecteaza, cele care au tendinta de crestere catre interiorul copacului sau care sunt prea apropiate.Ramurile prea lungi se taie la dimensiunea lor normala.
Tunderea de mentinere
Pomii care au ramurile incepand direct de la nivelul solului, au nevoie regulat de taieri de mentinere.Aceasta tundere are ca scop formarea de noi ramuri tinere si indepartarea celor batrane.La acest mod de tundere crengile vechi se taie cat mai scurt pt ca cele tinere sa aiba loc sa se dezvolte.Intervalul intre taierile de intinerire este de regula de cativa ani.Este mai bine sa se execute regulat taieri de mentinere decat sa se astepte un interval mai lung de timp cu intentia de a face o taiere radicala.
Taierea de intinerire
La pomii care au multe crengi imbatranite sau nu au mai fost tunsi o perioada indelungata este indicat sa se efectueze o taiere de intinerire.In cadrul acestui tip de taiere crengile imbatranite se taie ft scurt, circa 30- 40 cm de trunchi.Dupa aceasta taiere pomii dezvolta lastari noi, tineri si vigurosi.
Pomi fructiferi
Proprietarii de suprafete normale de teren (din punct de vedere a suprafetei) nu vor putea evita compromisele in cazul in care se hotarasc pentru infiintarea unei mici livezi.De regula acestia trebuie sa ia in calcul pomi fructiferi cu o coroana mica.
De exemplu un mar a carui coroana incepe undeva la 2 metri inaltime are tendinta sa formeze o coroana de 10-12 metri in circumferinta ceea ce pentru o gradina de dimensiuni normale este mult prea mare.Pe langa acest lucru mai trebuie luat in calcul si faptul ca pomul respectiv are nevoie de mai bine de 10 ani pana la maturitate.
In gradinile private este recomandat a se folosi pomi a caror coroana incepe la o inaltime de circa 1,2 metri sau mai avantajos, asa numitii pomi tufa care nu depasesc inaltimea de 60 cm.La acest tip de pom si coroana se reduce la o zecime din spatial normal.
De regula pomii astfel formati intra pe rod dupa doar 2 ani ( la mar), pt par sau gutui s-a constatat dupa experimente un timp necesar mai lung.Pentru soiurile de prune nu exista o diversitate ft mare de pomi pitici, acesta nefiind un dezavantaj pt aceasta specie care in mod normal se inalta pana la aproximativ 3 metri inaltime, neavand nevoie de prea mult spatiu.Este posibil ca acestia sa intre pe rod din al doilea an.
Dintre pomii ce rodesc fructe cu samburi, cel mai cautat soi este visinul.Poate fi gasit si sub forma pitica.
Pregatirea terenului
De regula, pomii fructiferi se planteaza din toamna pana in primavara.Pentru soiurile iubitoare de multa caldura (piersicul, caisul), se recomanda ca plantarea sa aiba loc primavara.
Inainte cu cateva zile de plantare se va sapa terenul la o adancime de harlet, pe o suprafata de 2 m2.In functie de natura terenului se recomanda ca brazda sapata sa ajunga si la o adancime mai mare.Prin aceasta nu numai ca se intoarce pamantul, dar se si fertilizeaza.Inainte de a fi asezat inapoi se amesteca pamantul cu ingrasamant mineral complex dar si cu ingrasamant organic, cum ar fi compost sau gunoi de grajd fermentat.
Inainte de plantare, copacii si arbustii se tin peste noapte in apa.Groapa trebuie sa fie destul de mare pentru a incapea lejer toate radacinile copacului.Cand copacii se afla la adancimea corecta se incepe reumplerea gropii cu pamant.De jur imprejurul acestuia se calca pamantul bine si apoi se uda din belsug.
Fertilizarea
Perioada optima pt feritilizarea pomilor fructiferi este primavara, cand incepe sa se topeasca zapada.Ingrasamantul sau alte combinatii de substante nutritive vor fi folosite astfel: pt fiecare pom, 50 g m2 de ingrasamant mineral sau o cantitate dubla de ingrasamant organic.
Important:
- Pomii care cresc in mijlocul peluzelor, trebuie fertilizati cu ingrasamant lichid.Astfel se vor dizolva 200 g ingrasamant mineral in 10 l apa si se va turna la radacina copacului prin crapaturile solului.
De exemplu un mar a carui coroana incepe undeva la 2 metri inaltime are tendinta sa formeze o coroana de 10-12 metri in circumferinta ceea ce pentru o gradina de dimensiuni normale este mult prea mare.Pe langa acest lucru mai trebuie luat in calcul si faptul ca pomul respectiv are nevoie de mai bine de 10 ani pana la maturitate.
In gradinile private este recomandat a se folosi pomi a caror coroana incepe la o inaltime de circa 1,2 metri sau mai avantajos, asa numitii pomi tufa care nu depasesc inaltimea de 60 cm.La acest tip de pom si coroana se reduce la o zecime din spatial normal.
De regula pomii astfel formati intra pe rod dupa doar 2 ani ( la mar), pt par sau gutui s-a constatat dupa experimente un timp necesar mai lung.Pentru soiurile de prune nu exista o diversitate ft mare de pomi pitici, acesta nefiind un dezavantaj pt aceasta specie care in mod normal se inalta pana la aproximativ 3 metri inaltime, neavand nevoie de prea mult spatiu.Este posibil ca acestia sa intre pe rod din al doilea an.
Dintre pomii ce rodesc fructe cu samburi, cel mai cautat soi este visinul.Poate fi gasit si sub forma pitica.
Pregatirea terenului
De regula, pomii fructiferi se planteaza din toamna pana in primavara.Pentru soiurile iubitoare de multa caldura (piersicul, caisul), se recomanda ca plantarea sa aiba loc primavara.
Inainte cu cateva zile de plantare se va sapa terenul la o adancime de harlet, pe o suprafata de 2 m2.In functie de natura terenului se recomanda ca brazda sapata sa ajunga si la o adancime mai mare.Prin aceasta nu numai ca se intoarce pamantul, dar se si fertilizeaza.Inainte de a fi asezat inapoi se amesteca pamantul cu ingrasamant mineral complex dar si cu ingrasamant organic, cum ar fi compost sau gunoi de grajd fermentat.
Inainte de plantare, copacii si arbustii se tin peste noapte in apa.Groapa trebuie sa fie destul de mare pentru a incapea lejer toate radacinile copacului.Cand copacii se afla la adancimea corecta se incepe reumplerea gropii cu pamant.De jur imprejurul acestuia se calca pamantul bine si apoi se uda din belsug.
Fertilizarea
Perioada optima pt feritilizarea pomilor fructiferi este primavara, cand incepe sa se topeasca zapada.Ingrasamantul sau alte combinatii de substante nutritive vor fi folosite astfel: pt fiecare pom, 50 g m2 de ingrasamant mineral sau o cantitate dubla de ingrasamant organic.
Important:
- Pomii care cresc in mijlocul peluzelor, trebuie fertilizati cu ingrasamant lichid.Astfel se vor dizolva 200 g ingrasamant mineral in 10 l apa si se va turna la radacina copacului prin crapaturile solului.
Arbusti si pomi nefructiferi
Inainte de cumpararea si plantarea arbustilor si copacilor proprietarul gradinii trebuie sa se gandeasca unde va amplasa viitoarea planta tinand cont de faptul ca solul nu este acelasi in toata gradina.Arbustii sunt de regula nepretentiosi, necesitand din partea gradinarului mai putina munca decat plantele perene spre exemplu acestia sunt mai rezistenti la boli si daunatori decat pomii fructiferi.
Pentru majoritatea arborilor si arbustilor este indicat ca plantarea sa se faca toamna.Cu toate acestea, plantarea poate sa aiba loc si primavara, cu conditia ca solul sa fie dezghetat si uscat.Plantele care sunt livrate in vase din plastic se pot planta pe toata perioada anului.
Plantele cu cetina si plantele verzi tot timpul anului se livreaza in magazine in vase din plastic sau cu radacinile in pamant sustinut de o plasa deoarece trebuie sa asigure un numar mare de radacini capabile sa sustina planta.Acestea trebuie plantate vara tarziu sau toamna devreme, o exceptie de la aceasta regula fiind coniferele, care nu sunt maturizate la acel moment si de aceea se planteaza mai tarziu.
Pentru celelalte categorii ramane un timp scurt in care se poate efectua plantare.Acest timp optim reprezinta perioada dintre toamna si primavara devreme, deoarece in acest interval activitatea organica in interiorul plantelor este ft redusa.
In cazul in care toamna este blanda atunci se recomanda cu precadere in acest anotimp plantarea datorita faptului ca planta incepe deja sa dezvolte radacini.
Pregatirea solului
Majoritatea pomilor necesita un sol afanat pentru se dezvolta.Acest lucru denota faptul ca nu au nevoie de pregatiri si conditii speciale pentru a creste.O exceptie de la acest fapt o constituie rododendronul si alte plante ce nu suporta solul bogat in calcar.Acestea se dezvolta doar in conditii special de sol.
In cazul solurilor ft bogate in nisip sau argiloase nu se poate evita prelucrarea solului.Acest lucru se imbunatateste prin aducerea la locul plantarii de compost, ingrasamant de grajd fermentat.Balega proaspata nu este indicata in acest sens.
Arborii sau arbustii ce urmeaza sa fie plantati si nu sunt prevazuti cu vase din plastic sau plasa trebuie lasati cateva ore cu radacinile in apa pentru a fi pregatiti de plantare.Inainte de plantare trebuie indepartate prin taiere radacinile deteriorate sau uscate.Se sapa o groapa in care radacinile sa aiba loc suficient loc.Dupa aceea se procedeaza la introducerea pomului in groapa si se acopera acesta cu pamant bogat in nutrient.Dupa acoperirea cu pamant, se procedeaza la batatorirea pamanatului pentru a evita lasarea de locuri cu aer.La sfarsit se uda ft bine si se mai batatoreste inca o data solul.Daca este necesar un arac de sprijin, este bine ca acesta sa fie introdus la inceput pentru a se evita o distrugere ulterioara a radacinilor.
Fertilizarea
Pomii proaspat plantati au necesarul de nutrienti pt prima perioada vegetativa asigurat de pamantul bogat in care au fost plantati astfel incat nu este necesara o fertilizare.Pentru perioada urmatoare primei vegetatii este bine sa li se administreze regulat fertilizanti la intervale nu prea scurte.
Arbustii cataratori trebuie fertilizati mai des.Daca solul nu ofera destule substante nutritive acest lucru se poate recunoaste prin coloritul pal al frunzelor sau caderea acestora.
Udatul
Arborii si arbustii care au radacinile la mare adancime in sol nu necesita cantitati mari de apa nici chiar in cazul secetelor indelungate.In primul an de la plantare acestia necesita udare regulate, mai ales in timpul verii cand cantitatile de apa primate sunt mai mici.Trebuie avut in vedere ca apa sa fie suficienta pt a ajunge la radacini.
Pentru majoritatea arborilor si arbustilor este indicat ca plantarea sa se faca toamna.Cu toate acestea, plantarea poate sa aiba loc si primavara, cu conditia ca solul sa fie dezghetat si uscat.Plantele care sunt livrate in vase din plastic se pot planta pe toata perioada anului.
Plantele cu cetina si plantele verzi tot timpul anului se livreaza in magazine in vase din plastic sau cu radacinile in pamant sustinut de o plasa deoarece trebuie sa asigure un numar mare de radacini capabile sa sustina planta.Acestea trebuie plantate vara tarziu sau toamna devreme, o exceptie de la aceasta regula fiind coniferele, care nu sunt maturizate la acel moment si de aceea se planteaza mai tarziu.
Pentru celelalte categorii ramane un timp scurt in care se poate efectua plantare.Acest timp optim reprezinta perioada dintre toamna si primavara devreme, deoarece in acest interval activitatea organica in interiorul plantelor este ft redusa.
In cazul in care toamna este blanda atunci se recomanda cu precadere in acest anotimp plantarea datorita faptului ca planta incepe deja sa dezvolte radacini.
Pregatirea solului
Majoritatea pomilor necesita un sol afanat pentru se dezvolta.Acest lucru denota faptul ca nu au nevoie de pregatiri si conditii speciale pentru a creste.O exceptie de la acest fapt o constituie rododendronul si alte plante ce nu suporta solul bogat in calcar.Acestea se dezvolta doar in conditii special de sol.
In cazul solurilor ft bogate in nisip sau argiloase nu se poate evita prelucrarea solului.Acest lucru se imbunatateste prin aducerea la locul plantarii de compost, ingrasamant de grajd fermentat.Balega proaspata nu este indicata in acest sens.
Arborii sau arbustii ce urmeaza sa fie plantati si nu sunt prevazuti cu vase din plastic sau plasa trebuie lasati cateva ore cu radacinile in apa pentru a fi pregatiti de plantare.Inainte de plantare trebuie indepartate prin taiere radacinile deteriorate sau uscate.Se sapa o groapa in care radacinile sa aiba loc suficient loc.Dupa aceea se procedeaza la introducerea pomului in groapa si se acopera acesta cu pamant bogat in nutrient.Dupa acoperirea cu pamant, se procedeaza la batatorirea pamanatului pentru a evita lasarea de locuri cu aer.La sfarsit se uda ft bine si se mai batatoreste inca o data solul.Daca este necesar un arac de sprijin, este bine ca acesta sa fie introdus la inceput pentru a se evita o distrugere ulterioara a radacinilor.
Fertilizarea
Pomii proaspat plantati au necesarul de nutrienti pt prima perioada vegetativa asigurat de pamantul bogat in care au fost plantati astfel incat nu este necesara o fertilizare.Pentru perioada urmatoare primei vegetatii este bine sa li se administreze regulat fertilizanti la intervale nu prea scurte.
Arbustii cataratori trebuie fertilizati mai des.Daca solul nu ofera destule substante nutritive acest lucru se poate recunoaste prin coloritul pal al frunzelor sau caderea acestora.
Udatul
Arborii si arbustii care au radacinile la mare adancime in sol nu necesita cantitati mari de apa nici chiar in cazul secetelor indelungate.In primul an de la plantare acestia necesita udare regulate, mai ales in timpul verii cand cantitatile de apa primate sunt mai mici.Trebuie avut in vedere ca apa sa fie suficienta pt a ajunge la radacini.
Arbori si arbusti
Prin pozitionarea si plantarea arborilor si arbustilor gradina prinde structura indiferent ca este vorba de conifere, arbori sau pomi fructiferi.
Toate celelalte plante se planteaza astfel incat sa fie in armonie cu pomii si arbustii din gradina.Pomii si arbustii sunt cei ce ofera gradinii o imagine de ansamblu, prin felul in care influenteaza celelalte plante in dezvoltare (modul de umbrie) si nu in ultimul rand prin forma lor, arborii si arbustii sunt de mare importanta in alcatuirea unei gradini.In afara de aceste aspecte, arborii si arbustii sunt cei ce dicteaza locul de plantare a celorlalte plante din alcatuirea gradinii.
Sunt putine locurile in care pomii si arbustii nu pot fi plantati.Chiar si locurile stramte sau cararile din gradina pot fi valorificate din punct de vedere estetic cu ajutorul arbustilor cataratori fara ca suprafata necesara miscarii in gradina sa fie afectata.
In apropierea bancilor si locurilor de relaxare, arborii si arbustii joaca un rol de separare si umbrire a suprafetelor.Spre periferia gradinii, arbustii ce sunt ft des plantati joaca un rol de delimitare a suprafetelor.
Atentie:- Trebuie avut grija ca la plantarea de gard viu sa se aiba in vedere si distanta minima ce trebuie respectata fata de suprafata de teren invecinata.
Pomii care sunt plantati izolati sunt meniti sa ofere gradinii un aspect mai special.Daca acum ceva vreme erau plantati arbori precum teii sau castanii in apropierea caselor, acum sunt ft apreciate soiurile exotice precum catalpa sau cornul alb (Cornus controversa).Pentru a se evita eventualele neplaceri ulterioare este bine ca gradinarul sa se informeze, inainte de plantare asupra dimensiunilor maxime ce pot fi atinse de un copac la maturitate.
Toate celelalte plante se planteaza astfel incat sa fie in armonie cu pomii si arbustii din gradina.Pomii si arbustii sunt cei ce ofera gradinii o imagine de ansamblu, prin felul in care influenteaza celelalte plante in dezvoltare (modul de umbrie) si nu in ultimul rand prin forma lor, arborii si arbustii sunt de mare importanta in alcatuirea unei gradini.In afara de aceste aspecte, arborii si arbustii sunt cei ce dicteaza locul de plantare a celorlalte plante din alcatuirea gradinii.
Sunt putine locurile in care pomii si arbustii nu pot fi plantati.Chiar si locurile stramte sau cararile din gradina pot fi valorificate din punct de vedere estetic cu ajutorul arbustilor cataratori fara ca suprafata necesara miscarii in gradina sa fie afectata.
In apropierea bancilor si locurilor de relaxare, arborii si arbustii joaca un rol de separare si umbrire a suprafetelor.Spre periferia gradinii, arbustii ce sunt ft des plantati joaca un rol de delimitare a suprafetelor.
Atentie:- Trebuie avut grija ca la plantarea de gard viu sa se aiba in vedere si distanta minima ce trebuie respectata fata de suprafata de teren invecinata.
Pomii care sunt plantati izolati sunt meniti sa ofere gradinii un aspect mai special.Daca acum ceva vreme erau plantati arbori precum teii sau castanii in apropierea caselor, acum sunt ft apreciate soiurile exotice precum catalpa sau cornul alb (Cornus controversa).Pentru a se evita eventualele neplaceri ulterioare este bine ca gradinarul sa se informeze, inainte de plantare asupra dimensiunilor maxime ce pot fi atinse de un copac la maturitate.
Sfaturi de ingrijire pt. plante cataratoare
Plantele cataratoare sunt, de regula foarte robuste, nu necesita o ingrijire in mod special, cu toate aceste exista cateva puncte la care trebuie avut grija.
Este foarte important sa se gaseasca un loc adecvat plantarii acestora.In special la plantarile pentru fatada trebuie avuta in vedere o analiza a solului deoarece este stiut ca in apropierea peretilor pamantul este, de regula, format din resturi din perioada de constructive a casei, nisip, beton, pietre.De acea este indicat ca in prima faza sa se afaneze pamantul dupa care in acel loc trebuie completat cu pamant de gradina.
In faza a doua trebuie verificat daca locul este indicat din punct de vedere a luminii oferite viitoarei plantei.
Iasomia de iarna si iedera cresc cu precadere in locuri umbrite cum sunt peretii de nord dar nu au probleme de adaptare pe locurile mai putin umbroase.
Speciile cu o crestere rapida. cum ar fi centaurea trebuie taiate regulat, in caz contrar se poate pierde controlul asupra cresterii acestora.Acest lucru se poate intampla si la caprifoi sau Akebia quinata.La aceste specii este recomandata o taiere radicala la cativa ani, la 50 cm deasupra solului.Pentru a se pastra umiditatea solului este indicat ca acesta sa fie protejat cu frunze, ramuri si crengi maruntite.
Prin acest lucru se evita si cresterea excesiva a buruienilor.Este recomandata fertilizarea o data pe an.Plantele cataratoare trebuie bine udate in perioadele secetoase.Ca si regula: acestea au nevoie intre 10 si 40 litri de apa pe planta / luna.
Este foarte important sa se gaseasca un loc adecvat plantarii acestora.In special la plantarile pentru fatada trebuie avuta in vedere o analiza a solului deoarece este stiut ca in apropierea peretilor pamantul este, de regula, format din resturi din perioada de constructive a casei, nisip, beton, pietre.De acea este indicat ca in prima faza sa se afaneze pamantul dupa care in acel loc trebuie completat cu pamant de gradina.
In faza a doua trebuie verificat daca locul este indicat din punct de vedere a luminii oferite viitoarei plantei.
Iasomia de iarna si iedera cresc cu precadere in locuri umbrite cum sunt peretii de nord dar nu au probleme de adaptare pe locurile mai putin umbroase.
Speciile cu o crestere rapida. cum ar fi centaurea trebuie taiate regulat, in caz contrar se poate pierde controlul asupra cresterii acestora.Acest lucru se poate intampla si la caprifoi sau Akebia quinata.La aceste specii este recomandata o taiere radicala la cativa ani, la 50 cm deasupra solului.Pentru a se pastra umiditatea solului este indicat ca acesta sa fie protejat cu frunze, ramuri si crengi maruntite.
Prin acest lucru se evita si cresterea excesiva a buruienilor.Este recomandata fertilizarea o data pe an.Plantele cataratoare trebuie bine udate in perioadele secetoase.Ca si regula: acestea au nevoie intre 10 si 40 litri de apa pe planta / luna.
Plantele cataratoare
Plantele cataratoare sunt caracterizate de faptul ca nu pot sa atinga pragul maxim de dezvoltare (inaltimea maxima), decat cu ajutorul altor plante (arbori) sau mijloace artificiale (araci).
Acest lucru inseamna : aceste plante au nevoie de ajutor pt a se catara.Pentru ca plantele cataratoare sa se fixeze de suprafetele de care se agata aceste au dezvoltat de-a lungul timpului diferite tehnici.Printre aceste tehnici se numara si cresterea prin rasucire ( plante rasucitoare, se rasucesc in jurul elementului ajutator) si agatatoare (plante cu parti dezvoltate pt a se agata (cerceii).
Printre materialele ce ofera ajutor in catararea plantelor se numara: tijele, sarme, araci.In grupa rasucitoarelor sau agatatoarelor intra: hameiul, caprifoliul.Cea mai intalnita forma este cea a plantelor cu rasucire pe partea stanga.Acest lucru inseamna : planta privita de sus se rasuceste contrar acelor de ceasornic.
Important:- la cresterea plantelor in apropiere de jgheaburi sau burlane acestea trebuie imediat taiate datorita daunelor ce le pot produce.
O alta categorie a plantelor cataratoare este a celor care pt catarare au dezvoltat parti speciale (ex. Cerceii) folosite in acest scop, numite plante agatatoare.Plantele cataratoare agatatoare se deosebesc de cele ce se catara prin rasucire prin faptul ca nu necesita elemente ajutatoare ( tije, sarme, gratare).
Tot in categoria plantelor cataratoare intra si plantele care pt catarare folosesc mici radacini sau ventuze pe care formeaza un lipici ce adera la suprafetele pe care se catara (ex. iedera, hortensia cataratoare).
Important:- Plantele cataratoare nu sunt indicate pt fatade din placi de beton, termosisteme sau lemne deoarece provoaca fisuri, crapaturi si dislocari ale tencuielii decorative.
Intalnim ca si plante cataratoare specii care pt catarare au nevoie de araci sau spalieri.In aceasta categorie intra trandafirul catarator si murul.Indeosebi la trandafir este necesar ca lastarii sa fie legati de arac sau spalier.In acest fel se usureaza cresterea.
Sfat:- Este indicat ca in prima faza sa se lase lastarii liberi pentru ca trandafirii sa se dezvolte dupa care in faza de maturizare se leaga.
Cand plantele cataratoare nu mai pot creste in inaltime atunci acestea raman suspendate.Acest lucru este frumos- trandafirii se vad ft bine in acest mod cand raman suspendati peste balcon.
Plantele cataratoare nu au doar un aspect frumos, acestea sunt si folositoare.Prin procesul de evaporare a apei, acestea contribuie pozitiv la o fatada racoroasa pe timpul verii.In timpul ploilor oblice acestea apara fatada de apa.Pe langa aceste beneficii plantele cataratoare au rol antifonic si antivant.
In jurul fatadelor acestea sunt un mediu propice pt diverse insecte si pasari care aduc la randul lor beneficii.
Acest lucru inseamna : aceste plante au nevoie de ajutor pt a se catara.Pentru ca plantele cataratoare sa se fixeze de suprafetele de care se agata aceste au dezvoltat de-a lungul timpului diferite tehnici.Printre aceste tehnici se numara si cresterea prin rasucire ( plante rasucitoare, se rasucesc in jurul elementului ajutator) si agatatoare (plante cu parti dezvoltate pt a se agata (cerceii).
Printre materialele ce ofera ajutor in catararea plantelor se numara: tijele, sarme, araci.In grupa rasucitoarelor sau agatatoarelor intra: hameiul, caprifoliul.Cea mai intalnita forma este cea a plantelor cu rasucire pe partea stanga.Acest lucru inseamna : planta privita de sus se rasuceste contrar acelor de ceasornic.
Important:- la cresterea plantelor in apropiere de jgheaburi sau burlane acestea trebuie imediat taiate datorita daunelor ce le pot produce.
O alta categorie a plantelor cataratoare este a celor care pt catarare au dezvoltat parti speciale (ex. Cerceii) folosite in acest scop, numite plante agatatoare.Plantele cataratoare agatatoare se deosebesc de cele ce se catara prin rasucire prin faptul ca nu necesita elemente ajutatoare ( tije, sarme, gratare).
Tot in categoria plantelor cataratoare intra si plantele care pt catarare folosesc mici radacini sau ventuze pe care formeaza un lipici ce adera la suprafetele pe care se catara (ex. iedera, hortensia cataratoare).
Important:- Plantele cataratoare nu sunt indicate pt fatade din placi de beton, termosisteme sau lemne deoarece provoaca fisuri, crapaturi si dislocari ale tencuielii decorative.
Intalnim ca si plante cataratoare specii care pt catarare au nevoie de araci sau spalieri.In aceasta categorie intra trandafirul catarator si murul.Indeosebi la trandafir este necesar ca lastarii sa fie legati de arac sau spalier.In acest fel se usureaza cresterea.
Sfat:- Este indicat ca in prima faza sa se lase lastarii liberi pentru ca trandafirii sa se dezvolte dupa care in faza de maturizare se leaga.
Cand plantele cataratoare nu mai pot creste in inaltime atunci acestea raman suspendate.Acest lucru este frumos- trandafirii se vad ft bine in acest mod cand raman suspendati peste balcon.
Plantele cataratoare nu au doar un aspect frumos, acestea sunt si folositoare.Prin procesul de evaporare a apei, acestea contribuie pozitiv la o fatada racoroasa pe timpul verii.In timpul ploilor oblice acestea apara fatada de apa.Pe langa aceste beneficii plantele cataratoare au rol antifonic si antivant.
In jurul fatadelor acestea sunt un mediu propice pt diverse insecte si pasari care aduc la randul lor beneficii.
Plantele de gradina
Plantele perene
In limbaj cotidian, plantele perene sunt descrise adesea ca plante cu o raspandire mare.Definitia corecta suna de fapt altfel: plantele perene sunt plantele cu o lunga durata de viata, plante care in fiecare primavara expulzeaza noi boboci.Bobocii se pot dezvolta deasupra solului, pe sol sau chiar in subsol.Substantele nutritive, precum si apa necesara vor fi stocate in tuberculi, cepe sau radacinile carnoase.Nu toate plantele perene isi pierd frunzele toamna.Durata de viata a plantelor este lunga si se intinde de regula pe mai multe decenii.Ceea ce urmeaza este un scurt sumar:
- Crinii imperiali, narcisele, bujorii- pana la 78 de ani;
- Ghioceii, viorelele- pana la 60 de ani;
-Papucul- doamnei, floxul sau brumarelele, amarilusul- pana la 50 de ani;
-Stanjeneii, ochiul- boului, hemerocalllis, toporasii- pana la 47 de ani;
-Splinuta sau solidago, hepatica sau crucea voinicului, primula- pana la 30 de ani.
In esenta, plantele perene sunt impartite in plante perene iubitoare de soare si plante perene iubitoare de umbra.In clasa celor iubitoare de umbra intra toate plantele care au avut initial originea in padure.La acestea se mai adauga de ex. si hepatica, floarea- pastelui (Anemone nemorosa), mierea- ursului si mai multe plante din clasa ophioglossaceae.Plantele iubitoare de umbra pot trai si in locurile insorite, cu conditia sa fie bine udate.
Deosebit de practice sunt plantele perene care pot sta toata ziua in soare.Acestea sunt impartite in plante agatatoare si plante pitice, de strat.Ele sunt colorate, variate si adesea ft. exotice.
Plantele perene cresc atat in soluri bogate in substante nutritive, cat si in cele sarace.La plantare trebuie respectata o distanta suficienta intre plante.
Sfat:- Inainte de plantare, informati-va asupra marimii pe care o va avea planta la maturitate.
Perioadele clasice de plantare sunt primavara si toamna.Soiurile usor sensibile la inghet se vor planta primavara.Plantele perene trebuie regulat feritilizate.In principiu se poate renunta la fertilizantul sintetic, folosindu-se in loc fertilizant organic sau compost.Gunoiul de grajd poate fi amestecat cu acesta numai daca este bine fermentat.Perioada optima pt fertilizare este de la sfarsitul lui aprilie pana la mijlocul lui mai.
Important:- In perioadele secetoase, plantele perene trebuie bine udate.10 litri de apa pe metrul patrat, nu reprezinta o cantitate prea mareVor fi udate numai diminetile devreme sau serile.
Buruienile ar trebui inlaturate pe cat posibil, inca de la pregatirea straturilor.Altfel apare pericolul, cresterii acestora imposibil de inlaturat.Nu se va mai folosi erbicid chimic, pt ca plantele au de suferit.
Florile ofilite este bine sa fie indepartate acest lucru avand efecte benefice asupra imaginii plantei, iar in unele cazuri s-a constatat ca stimuleaza formarea de noi boboci.
Plantelor perene mari li se poate aplica o taiere de crestere in toamna, crengile putand fi taiate scurt deasupra solului.
Exemplarele de arbusti mai sensibili (ex.Cerceii doamnei) trebuie protejati in iarna prin acoperirea lor cu frunze si ramuri, in scopul ocrotirii de inghet.
Acelasi lucru se aplica si arbustilor in primul an de iernare.
In limbaj cotidian, plantele perene sunt descrise adesea ca plante cu o raspandire mare.Definitia corecta suna de fapt altfel: plantele perene sunt plantele cu o lunga durata de viata, plante care in fiecare primavara expulzeaza noi boboci.Bobocii se pot dezvolta deasupra solului, pe sol sau chiar in subsol.Substantele nutritive, precum si apa necesara vor fi stocate in tuberculi, cepe sau radacinile carnoase.Nu toate plantele perene isi pierd frunzele toamna.Durata de viata a plantelor este lunga si se intinde de regula pe mai multe decenii.Ceea ce urmeaza este un scurt sumar:
- Crinii imperiali, narcisele, bujorii- pana la 78 de ani;
- Ghioceii, viorelele- pana la 60 de ani;
-Papucul- doamnei, floxul sau brumarelele, amarilusul- pana la 50 de ani;
-Stanjeneii, ochiul- boului, hemerocalllis, toporasii- pana la 47 de ani;
-Splinuta sau solidago, hepatica sau crucea voinicului, primula- pana la 30 de ani.
In esenta, plantele perene sunt impartite in plante perene iubitoare de soare si plante perene iubitoare de umbra.In clasa celor iubitoare de umbra intra toate plantele care au avut initial originea in padure.La acestea se mai adauga de ex. si hepatica, floarea- pastelui (Anemone nemorosa), mierea- ursului si mai multe plante din clasa ophioglossaceae.Plantele iubitoare de umbra pot trai si in locurile insorite, cu conditia sa fie bine udate.
Deosebit de practice sunt plantele perene care pot sta toata ziua in soare.Acestea sunt impartite in plante agatatoare si plante pitice, de strat.Ele sunt colorate, variate si adesea ft. exotice.
Plantele perene cresc atat in soluri bogate in substante nutritive, cat si in cele sarace.La plantare trebuie respectata o distanta suficienta intre plante.
Sfat:- Inainte de plantare, informati-va asupra marimii pe care o va avea planta la maturitate.
Perioadele clasice de plantare sunt primavara si toamna.Soiurile usor sensibile la inghet se vor planta primavara.Plantele perene trebuie regulat feritilizate.In principiu se poate renunta la fertilizantul sintetic, folosindu-se in loc fertilizant organic sau compost.Gunoiul de grajd poate fi amestecat cu acesta numai daca este bine fermentat.Perioada optima pt fertilizare este de la sfarsitul lui aprilie pana la mijlocul lui mai.
Important:- In perioadele secetoase, plantele perene trebuie bine udate.10 litri de apa pe metrul patrat, nu reprezinta o cantitate prea mareVor fi udate numai diminetile devreme sau serile.
Buruienile ar trebui inlaturate pe cat posibil, inca de la pregatirea straturilor.Altfel apare pericolul, cresterii acestora imposibil de inlaturat.Nu se va mai folosi erbicid chimic, pt ca plantele au de suferit.
Florile ofilite este bine sa fie indepartate acest lucru avand efecte benefice asupra imaginii plantei, iar in unele cazuri s-a constatat ca stimuleaza formarea de noi boboci.
Plantelor perene mari li se poate aplica o taiere de crestere in toamna, crengile putand fi taiate scurt deasupra solului.
Exemplarele de arbusti mai sensibili (ex.Cerceii doamnei) trebuie protejati in iarna prin acoperirea lor cu frunze si ramuri, in scopul ocrotirii de inghet.
Acelasi lucru se aplica si arbustilor in primul an de iernare.
Sfaturi pentru ingrijire pt. peluze
Pentru a pastra peluzele intr-o stare sanatoasa si imagine optima, pe langa tunsul regulat mai este necesar de luat si alte masuri.In lunile secetoase de vara, de o importanta deosebita este o irigare suficienta.Pentru ca plantele de gazon au radacini putin adanci, gazonul risca sa se usuce mai repede decat, de ex. plantele cu bulbi.
Cea mai buna perioada a zilei pentru udat, o constituie dimineata, cel mai nociv fiind udatul la pranz, cand intervine asa numitul efect de lupa.Se va uda numai pana cand solul va fi umed in mod egal.Daca s-au format deja balti, gazonul a fost udat prea mult.
Dupa o perioada de seceta mare, plantele gazonului au de suferit, aratand fara vlaga, obosite.In acest caz firele gazonului se decoloreaza devenind pale.In acest caz este necesar cat mai rapid sa se irige intreaga suprafata pentru a evita daunele ulterioare.Daca nu se intervine la timp firele gazonului se coloreaza in maro si planta moare.In acest caz este recomandat sa se ude terenul la scurte interval de timp, avand grija sa se evite orele de pranz cand soarele este ft puternic.Dupa o perioada de timp gazonul incepe sa se regenereze aparand primele firisoare verzi,daca mai raman suprafete golase este recomandat sa se insamanteze din nou.De-a lungul timpului, din resturile de la taiere si fire de gazon moarte, pe suprafata apar locuri indesite care dauneaza cresterii, in care se formeaza muschi, licheni si buruieni ce nu dau o imagine tocmai frumoasa.
Pentru a evita aceste lucruri trebuie procedat la verticularea regulata a gazonului.Prin intermediul acestei operatiuni cutite ascutite patrund de sus in jos in gazon si disloca toate suprafetele pe care s-au format portiuni de muschi, licheni- cea mai buna perioada pt verticulare este imediat dupa tunderea gazonului.Aceasta operatiune se poate pune in practica incepand din primavara pana spre sfarsitul verii cu conditia ca suprafata gazonului sa nu fie prea umeda.De regula aceasta operatiune este bine de efectuat o data pe an.
Sfat: - Operatiunea de verticulare este bine sa fie asociata cu administrarea ingrasamantului.Verticularea se executa dupa asa numitul model de table de sah in susul suprafetei dupa care din lateral.
Intr-un gazon sanatos buruiana nu are sanse sa se dezvolte.De aceea aparitia excesiva in gazon a unor buruieni precum patlagina, papadia sau trifoi este un bun indicator asupra faptului ca solul nu este tocmai optim.Buruiana este ft greu de combatut cu masina de tuns iarba, de aceea este indicata o interventie manuala.
Sfat:- Cand se procedeaza la scoaterea manuala trebuie avut grija ca buruiana sa fie indepartata cu tot cu radacina pt a nu se mai inmulti.
In gradinile particulare este bine, din motive legate de protectia mediului, sa se evite interventia asupra buruienilor prin folosirea de mijloace chimice.In cazul aparitiei in exces a buruienilor este mai bine sa se aplice un ingrasamant indicat pt solul respectiv pt a imbunatati sanatatea gazonului.
Cea mai buna perioada a zilei pentru udat, o constituie dimineata, cel mai nociv fiind udatul la pranz, cand intervine asa numitul efect de lupa.Se va uda numai pana cand solul va fi umed in mod egal.Daca s-au format deja balti, gazonul a fost udat prea mult.
Dupa o perioada de seceta mare, plantele gazonului au de suferit, aratand fara vlaga, obosite.In acest caz firele gazonului se decoloreaza devenind pale.In acest caz este necesar cat mai rapid sa se irige intreaga suprafata pentru a evita daunele ulterioare.Daca nu se intervine la timp firele gazonului se coloreaza in maro si planta moare.In acest caz este recomandat sa se ude terenul la scurte interval de timp, avand grija sa se evite orele de pranz cand soarele este ft puternic.Dupa o perioada de timp gazonul incepe sa se regenereze aparand primele firisoare verzi,daca mai raman suprafete golase este recomandat sa se insamanteze din nou.De-a lungul timpului, din resturile de la taiere si fire de gazon moarte, pe suprafata apar locuri indesite care dauneaza cresterii, in care se formeaza muschi, licheni si buruieni ce nu dau o imagine tocmai frumoasa.
Pentru a evita aceste lucruri trebuie procedat la verticularea regulata a gazonului.Prin intermediul acestei operatiuni cutite ascutite patrund de sus in jos in gazon si disloca toate suprafetele pe care s-au format portiuni de muschi, licheni- cea mai buna perioada pt verticulare este imediat dupa tunderea gazonului.Aceasta operatiune se poate pune in practica incepand din primavara pana spre sfarsitul verii cu conditia ca suprafata gazonului sa nu fie prea umeda.De regula aceasta operatiune este bine de efectuat o data pe an.
Sfat: - Operatiunea de verticulare este bine sa fie asociata cu administrarea ingrasamantului.Verticularea se executa dupa asa numitul model de table de sah in susul suprafetei dupa care din lateral.
Intr-un gazon sanatos buruiana nu are sanse sa se dezvolte.De aceea aparitia excesiva in gazon a unor buruieni precum patlagina, papadia sau trifoi este un bun indicator asupra faptului ca solul nu este tocmai optim.Buruiana este ft greu de combatut cu masina de tuns iarba, de aceea este indicata o interventie manuala.
Sfat:- Cand se procedeaza la scoaterea manuala trebuie avut grija ca buruiana sa fie indepartata cu tot cu radacina pt a nu se mai inmulti.
In gradinile particulare este bine, din motive legate de protectia mediului, sa se evite interventia asupra buruienilor prin folosirea de mijloace chimice.In cazul aparitiei in exces a buruienilor este mai bine sa se aplice un ingrasamant indicat pt solul respectiv pt a imbunatati sanatatea gazonului.
Boli si daunatori
Bolile ce afecteaza gazonul pot strica imaginea acestuia, in cel mai grav caz conducandla nevoia de o noua insamantare.In cele mai multe cazuri este vorba de infectii cu ciuperci ce se dezvolta si se raspandesc foarte rapid in medii umede si calde.Cea mai raspandita dintre ele este asa numitul Mucegai de zapada, care apare in zonele de gazon inundate putand fi identificat dupa pete de culoarea alba sau rosu deschis a gazonului.Mucegaiul de zapada apare initial pe suprafete de gazon de 5 cm in diametru, urmand o extindere rapida pe toata suprafata.
Important- A nu se tunde prea scurt inainte de iarna.
Pe perioada verii, dupa perioade lungi de seceta, gazonul poate contacta diferite boli determinate de ciuperci.Acestea pot fi usor identificate prin petele de diferite culori si forme aparute in gazon.
Combatere: Aceste boli datorate ciupercilor, pot fi tinute sub control prin tunderea regulata a gazonului si prin fertilizari cu continut scazut de azot.
In categoria bolilor ce afecteaza firele de iarba prin schimbarea culorii, se disting patru feluri de boli determinate de ciuperci.Foarte frecventa este formarea in firele de iarba a asa numitei Helminthosporiosen, care se face remarcata prin pete punctiforme, de culoare maro inchis.
Combatere: Gazonul nu trebuie tuns prea scurt si se va fertiliza selectiv.Cel mai bine ar fi daca gradinarul ar fi atent inca de la semanare, la speciile si soiurile cu vulnerabilitate scazuta la astfel de boli.
Sfat- Petele galben-maronii cu margini verzi, deosebit de dense nu reprezinta vreo boala a gazonului, ci sunt provocate de urina cainelui.In acest caz, poate ajuta o udare puternica a zonelor respective.
Combatere: Gazonul trebuie ferit de umiditate excesiva, se administreaza echilibrat ingrasamant si se tunde regulat.
In pamant traiesc larve de melci, omizi, furnici si rame, care pot provoca gazonului diferite daune prin distrugerea radacinilor acestuia creand in gazon locuri goale.Furnicile prefera solurile nisipoase sau pe cele proaspat sapate.Pentru a combate eficient acesti daunatori se folosesc doar insecticide special.
Sfat: Inaintea aplicarii insecticidului, trebuie sa se ia o proba de planta.In functie de rezultatul acesteia, pentru a proteja plantele se recomanda insecticidul necesar.
Daune si mai majore asupra suprafetei de deasupra gazonului o pot provoca cartitele si soarecii.Pentru ca sunt aparate de lege, cartitele nu trebuie sa fie omorate, ci alungate doar.Aceasta se poate face cu ajutorul unor aparate acustice cu frecvente diferite.Teoretic si soarecii pot fi combatuti in acelasi fel, dar pt un succes de durata, de regula, se folosesc capcane sau momeli cu otrava luate de la magazinele specializate.
Parerea majoritara a specialistilor confirma faptul ca ramele nu aduc daune gazonului, ci dimpotriva.Prin deseurile organice pe care le produc ajuta la fertilizarea terenului( acestea trebuie doar imprastiate cu o grebla).
Important- A nu se tunde prea scurt inainte de iarna.
Pe perioada verii, dupa perioade lungi de seceta, gazonul poate contacta diferite boli determinate de ciuperci.Acestea pot fi usor identificate prin petele de diferite culori si forme aparute in gazon.
Combatere: Aceste boli datorate ciupercilor, pot fi tinute sub control prin tunderea regulata a gazonului si prin fertilizari cu continut scazut de azot.
In categoria bolilor ce afecteaza firele de iarba prin schimbarea culorii, se disting patru feluri de boli determinate de ciuperci.Foarte frecventa este formarea in firele de iarba a asa numitei Helminthosporiosen, care se face remarcata prin pete punctiforme, de culoare maro inchis.
Combatere: Gazonul nu trebuie tuns prea scurt si se va fertiliza selectiv.Cel mai bine ar fi daca gradinarul ar fi atent inca de la semanare, la speciile si soiurile cu vulnerabilitate scazuta la astfel de boli.
Sfat- Petele galben-maronii cu margini verzi, deosebit de dense nu reprezinta vreo boala a gazonului, ci sunt provocate de urina cainelui.In acest caz, poate ajuta o udare puternica a zonelor respective.
Combatere: Gazonul trebuie ferit de umiditate excesiva, se administreaza echilibrat ingrasamant si se tunde regulat.
In pamant traiesc larve de melci, omizi, furnici si rame, care pot provoca gazonului diferite daune prin distrugerea radacinilor acestuia creand in gazon locuri goale.Furnicile prefera solurile nisipoase sau pe cele proaspat sapate.Pentru a combate eficient acesti daunatori se folosesc doar insecticide special.
Sfat: Inaintea aplicarii insecticidului, trebuie sa se ia o proba de planta.In functie de rezultatul acesteia, pentru a proteja plantele se recomanda insecticidul necesar.
Daune si mai majore asupra suprafetei de deasupra gazonului o pot provoca cartitele si soarecii.Pentru ca sunt aparate de lege, cartitele nu trebuie sa fie omorate, ci alungate doar.Aceasta se poate face cu ajutorul unor aparate acustice cu frecvente diferite.Teoretic si soarecii pot fi combatuti in acelasi fel, dar pt un succes de durata, de regula, se folosesc capcane sau momeli cu otrava luate de la magazinele specializate.
Parerea majoritara a specialistilor confirma faptul ca ramele nu aduc daune gazonului, ci dimpotriva.Prin deseurile organice pe care le produc ajuta la fertilizarea terenului( acestea trebuie doar imprastiate cu o grebla).
Peluzele
O componenta elementara a fiecarei gradini este o bucata de gazon.Acest lucru e aproape singura modalitate de a exista o suprafata libera vizibila in mijlocul gradinii si care sa fie utilizata de toti.In functie de interesele gradinarului, peluzele pot fi gandite ca un loc de relaxare, un loc al activitatilor sportive sau diverse alte activitati.
In plus, amenajarea unei suprafete de gazon ofera de asemenea o serie de avantaje ecologice.Ca toate celelalte suprafete verzi, gazonul este un important furnizor de oxigen.Astfel, o suprafata de 250 m2 de gazon poate asigura pe timpul cresterii, necesarul zilnic de oxigen al unei familii cu patru membri.Gradinile din cadrul cartierelor de locuinte sunt directe responsabile de efectul racoritor produs asupra climei.
Gazonul absoarbe substantele nocive din aer, cum ar fi dioxidul de carbon si dioxidul de sulf, prin aceasta influentand activ expansiunea efectului de sera.De asemenea, peluzele filtreaza si praful din aer.In fiecare an, in Germania, peluzele absorb circa 12 milioane tone de praf, care altfel ar ramane in atmosfera.
Un gazon sanatos nu ar trebui sa fie fertilizat.In cazul in care este totusi necesar acest lucru, se recomanda inainte de aceasta luarea unei probe de teren.In acest fel se va impiedica feritilizarea excesiva.
Gradinarul poate alege din doua feluri principale de ingrasamant: ingrasamant organic si ingrasamant mineral.In timp ce ingrasamantul mineral, care este sub forma de granule, poate fi raspandit cu usurinta manual sau mecanizat, cel organic (gunoi menajer) este greu de prelucrat presupunand amestecarea lui in sol.
Un avantaj ft mare al ingrasamantului organic este faptul ca o fertilizare in exces este imposibila.Acest tip de ingrasamant poate fi raspandit tot timpul anului.Pentru fertilizantul mineral trebuie bine aleasa combinatia de substante componente si timpul la care se va imprastia ingrasamantul.
Exista ingrasamant special conceput pentru peluze, gazon care au o perioada de acoperire a necesarului de nutrienti de 6 luni.Datorita perioadei lungi de fertilizare, este recomandata folosirea acestui tip de ingrasamant o singura data pe an. De regula ingrasamantul se administreaza primavara, inainte de inceperea fazei de crestere,Ideal este ca ingrasamantul sa fie imprastiat imediat dupa tunderea sau verticularea gazonului, daca este posibil corelat cu vreme ploioasa.Daca acest lucru nu este posibil este recomandata udarea dupa administrarea fertilizantului.
O administrare clasica a ingrasamantului este compusa din trei faze astfel: o administrare de fertilizant pe baza de azot in iunile Martie- Aprilie, in luna Aprilie-Mai se administreaza pt a doua oara azot urmand ca in luna August amestecul sa contina potasiu si fosfor.Un astfel de tratament asigura un gazon robust si o intrare in forta de iarna cand este nevoie de resurse nutritive.
In plus, amenajarea unei suprafete de gazon ofera de asemenea o serie de avantaje ecologice.Ca toate celelalte suprafete verzi, gazonul este un important furnizor de oxigen.Astfel, o suprafata de 250 m2 de gazon poate asigura pe timpul cresterii, necesarul zilnic de oxigen al unei familii cu patru membri.Gradinile din cadrul cartierelor de locuinte sunt directe responsabile de efectul racoritor produs asupra climei.
Gazonul absoarbe substantele nocive din aer, cum ar fi dioxidul de carbon si dioxidul de sulf, prin aceasta influentand activ expansiunea efectului de sera.De asemenea, peluzele filtreaza si praful din aer.In fiecare an, in Germania, peluzele absorb circa 12 milioane tone de praf, care altfel ar ramane in atmosfera.
Un gazon sanatos nu ar trebui sa fie fertilizat.In cazul in care este totusi necesar acest lucru, se recomanda inainte de aceasta luarea unei probe de teren.In acest fel se va impiedica feritilizarea excesiva.
Gradinarul poate alege din doua feluri principale de ingrasamant: ingrasamant organic si ingrasamant mineral.In timp ce ingrasamantul mineral, care este sub forma de granule, poate fi raspandit cu usurinta manual sau mecanizat, cel organic (gunoi menajer) este greu de prelucrat presupunand amestecarea lui in sol.
Un avantaj ft mare al ingrasamantului organic este faptul ca o fertilizare in exces este imposibila.Acest tip de ingrasamant poate fi raspandit tot timpul anului.Pentru fertilizantul mineral trebuie bine aleasa combinatia de substante componente si timpul la care se va imprastia ingrasamantul.
Exista ingrasamant special conceput pentru peluze, gazon care au o perioada de acoperire a necesarului de nutrienti de 6 luni.Datorita perioadei lungi de fertilizare, este recomandata folosirea acestui tip de ingrasamant o singura data pe an. De regula ingrasamantul se administreaza primavara, inainte de inceperea fazei de crestere,Ideal este ca ingrasamantul sa fie imprastiat imediat dupa tunderea sau verticularea gazonului, daca este posibil corelat cu vreme ploioasa.Daca acest lucru nu este posibil este recomandata udarea dupa administrarea fertilizantului.
O administrare clasica a ingrasamantului este compusa din trei faze astfel: o administrare de fertilizant pe baza de azot in iunile Martie- Aprilie, in luna Aprilie-Mai se administreaza pt a doua oara azot urmand ca in luna August amestecul sa contina potasiu si fosfor.Un astfel de tratament asigura un gazon robust si o intrare in forta de iarna cand este nevoie de resurse nutritive.
Seminte de gazon
Alegerea semintelor de gazon depinde in cea mai mare masura de modul in care se doreste utilizarea ulterioara a acestuia.Din totalitatea de 10.000 de soiuri de iarba doar putine sunt indicate a fi folosite pt gazon.Principalele caracteristici ale acestora sunt:
-Latimea frunzelor
-Rezistenta la iernat
-Capacitatea de regenerare dupa tundere; Capacitatea de adaptare la diferite soiuri
-Un numar mare de Frunze si o inflorire rara
-Rezistenta la daunatori
-Rezistenta la soare sau umbra
-Rezistenta la seceta
Pentru obtinerea unui gazon frumos sunt mixate mai multe soiuri de iarba.Proportia in care acestea sunt mixate determina specificul ulterior al gazonului.
Gazonul universal- este foarte usor de ingrijit dar nu prezinta uniformitate si rezistenta.
Gazonul de joaca- este mult mai rezistent.Este atat de rezistent incat copiii se pot juca fara probleme.Insamantarea ulterioara a suprafetelor deteriorate nu reprezinta o problema.
Gazonul pentru sport- este cu precadere robust si are ft bune calitati de regenerare.Un rol ft important referitor la calitatea gazonului il joaca prelucrarea solului inainte de insamantare.Foarte important: ingrijirea regulata.
Gazonul tip peluza- este gazonul despre care se poate spune ca arata ca un covor.Este ft dens, uniform si nu contine buruieni.Pentru un aspect impecabil necesita ingrijire, tundere regulata, verticulare si ingrasamant.
Important- A se evita inghetul la insamantare.Insamantarea poate fi facuta manual,direct din palma sau mecanizat cu ajutorul dispozitivelor pt raspandit semintele.La masinile pentru insamantat se poate seta densitatea semintelor pe metru patrat.
Suparafata de insamantat se parcurge in lung si in latul parcelei.
Dupa insamantare se ingroapa semintele in pamant cu ajutorul unei greble (la circa 1.5cm) dupa care se trece cu o rola pt batatorit deasupra, pt fixarea semintelor.Gazonul trebuie udat cu grija, nu se lasa sa se usuce, primele seminte incoltesc la circa 10 zile.
Dupa insamantare se acopera cu o plasa care se indeparteze pasarile ce se pot hrani cu semintele proaspat semanate.
-Latimea frunzelor
-Rezistenta la iernat
-Capacitatea de regenerare dupa tundere; Capacitatea de adaptare la diferite soiuri
-Un numar mare de Frunze si o inflorire rara
-Rezistenta la daunatori
-Rezistenta la soare sau umbra
-Rezistenta la seceta
Pentru obtinerea unui gazon frumos sunt mixate mai multe soiuri de iarba.Proportia in care acestea sunt mixate determina specificul ulterior al gazonului.
Gazonul universal- este foarte usor de ingrijit dar nu prezinta uniformitate si rezistenta.
Gazonul de joaca- este mult mai rezistent.Este atat de rezistent incat copiii se pot juca fara probleme.Insamantarea ulterioara a suprafetelor deteriorate nu reprezinta o problema.
Gazonul pentru sport- este cu precadere robust si are ft bune calitati de regenerare.Un rol ft important referitor la calitatea gazonului il joaca prelucrarea solului inainte de insamantare.Foarte important: ingrijirea regulata.
Gazonul tip peluza- este gazonul despre care se poate spune ca arata ca un covor.Este ft dens, uniform si nu contine buruieni.Pentru un aspect impecabil necesita ingrijire, tundere regulata, verticulare si ingrasamant.
Important- A se evita inghetul la insamantare.Insamantarea poate fi facuta manual,direct din palma sau mecanizat cu ajutorul dispozitivelor pt raspandit semintele.La masinile pentru insamantat se poate seta densitatea semintelor pe metru patrat.
Suparafata de insamantat se parcurge in lung si in latul parcelei.
Dupa insamantare se ingroapa semintele in pamant cu ajutorul unei greble (la circa 1.5cm) dupa care se trece cu o rola pt batatorit deasupra, pt fixarea semintelor.Gazonul trebuie udat cu grija, nu se lasa sa se usuce, primele seminte incoltesc la circa 10 zile.
Dupa insamantare se acopera cu o plasa care se indeparteze pasarile ce se pot hrani cu semintele proaspat semanate.
Bulbi
Principala insusire a bulbilor este de a retine apa si substantele nutritive.Prin aceasta caracteristica plantele cu inmultire prin bulbi au marele avantaj de a detine resursele necesare infrunzirii si dezvoltarii armonioase imediat dupa trecerea perioadei reci.
Doar prin intermediul plantelor cu bulbi este posibil ca gradina sa arate inflorita pe perioade mari de timp.
Important- Cu cat bulbii plantelor sunt mai mari, cu atat puterea de dezvoltare a plantei creste.Pentru un succes marit in dezvoltarea plantelor cu bulbi este ft important la ce adancime se planteaza.Acestia trebuie sa se planteze astfel incat sa fie feriti de arsita verii si de inghet pet imp de iarna.Pentru a fi protejati de animale pt care constituie surse de hrana, acestia pot fi plantati in cosuri de protectie.
Regula- Bulbii se planteaza la o adancime egala cu dublul inaltimii lor.
Cu ajutorul plantelor cu bulbi este posibil sa se obtina o gradina inflorita aproape tot anul.Pentru anotimpuri diferite exista diverse soiuri care fac posibil acest lucru.
De exemplu: Primavara timpuriu- Ghioceii, branduse, toporasi; Primavara- Lalele, Narcise, Zambile; Vara-Crini, Crocosmania, Canna; Toamna - Dalii, Cyclamen.
Important- Bulbii plantelor care nu trebuie sa ierneze afara (ex. Daliile)
Se scot toamna tarziu, se curata, se usuca si se depoziteaza la o temperatura constanta de circa 5 grade la intuneric.
Doar prin intermediul plantelor cu bulbi este posibil ca gradina sa arate inflorita pe perioade mari de timp.
Important- Cu cat bulbii plantelor sunt mai mari, cu atat puterea de dezvoltare a plantei creste.Pentru un succes marit in dezvoltarea plantelor cu bulbi este ft important la ce adancime se planteaza.Acestia trebuie sa se planteze astfel incat sa fie feriti de arsita verii si de inghet pet imp de iarna.Pentru a fi protejati de animale pt care constituie surse de hrana, acestia pot fi plantati in cosuri de protectie.
Regula- Bulbii se planteaza la o adancime egala cu dublul inaltimii lor.
Cu ajutorul plantelor cu bulbi este posibil sa se obtina o gradina inflorita aproape tot anul.Pentru anotimpuri diferite exista diverse soiuri care fac posibil acest lucru.
De exemplu: Primavara timpuriu- Ghioceii, branduse, toporasi; Primavara- Lalele, Narcise, Zambile; Vara-Crini, Crocosmania, Canna; Toamna - Dalii, Cyclamen.
Important- Bulbii plantelor care nu trebuie sa ierneze afara (ex. Daliile)
Se scot toamna tarziu, se curata, se usuca si se depoziteaza la o temperatura constanta de circa 5 grade la intuneric.
Seminte de plante
Majoritatea plantelor se inmulteste prin seminte.Semintele de flori si plante decorative sunt disponibile, de regula, pe tot parcursul anului.In schimb, legumele se supun altor reguli putin mai aspre.La cele din urma trebuie dovedite calitatile de germinatie si cu precadere trebuie sa fie sortate in functie de specie, fiecare cu atuurile sale.
La plantele cu origine exotica procentajul semintelor ce reusesc sa germineze este sensibil mai mic decat al celor autohtone.
Important- Se respecta data de valabilitate inscrisa pe ambalajul semintelor.Termenul de valabilitate inscris pe ambalaj este luat in calcul doar daca se respecta conditiile de depozitare.
Rezultatele ft bune dau semintele care sunt livrate si pastrate in ambalaje etanse din punct de vedere al contactului cu aerul.In acest caz s-a observat ca umiditatea din aer nu influenteaza calitatea semintelor.
De regula semintele pot fi catalogate in: seminte calibrate si seminte protejate de o coaja care se desprinde in urma germinatiei.Semintele calibrate sunt trecute inainte de ambalare prin mai multe site astfel incat, la urma acestea au acelasi calibru putand fi folosite cu succes la insamantarile mecanizate.
Pentru a testa calitatea semintelor este recomandata efectuarea unei probe de germinatie.Aceasta proba de germinatie are un rol ft important la semintele mai vechi si se efectueaza astfel:
1.Intr-o farfurie sau o tavita din plastic se suprapun 3 straturi de hartie de bucatarie umezite
2.Deasupra se presar semintele (10 pana la 100 buc.)
3.Se acopera tavita sau farfuria cu o folie sau o sticla transparenta.Prin aceasta operatiune se pastreaza umezeala si se evita uscarea semintelor.
4.Se aseaza recipientul intr-un loc calduros cu temperatura intre 18-24 grade.
5.Se asteapta ca semintele sa germineze( de ex.castravetii au o perioada de germinare de 10 zile).
6.Se compara numarul semintelor incoltite cu numarul semintelor puse la germinat.Daca procentul semintelor germinate nu depaseste 25% din totalul semintelor pe care s-a efectuat proba, atunci nu are rost insamantarea trecandu-se la inlocuirea lotului de seminte.
La plantele cu origine exotica procentajul semintelor ce reusesc sa germineze este sensibil mai mic decat al celor autohtone.
Important- Se respecta data de valabilitate inscrisa pe ambalajul semintelor.Termenul de valabilitate inscris pe ambalaj este luat in calcul doar daca se respecta conditiile de depozitare.
Rezultatele ft bune dau semintele care sunt livrate si pastrate in ambalaje etanse din punct de vedere al contactului cu aerul.In acest caz s-a observat ca umiditatea din aer nu influenteaza calitatea semintelor.
De regula semintele pot fi catalogate in: seminte calibrate si seminte protejate de o coaja care se desprinde in urma germinatiei.Semintele calibrate sunt trecute inainte de ambalare prin mai multe site astfel incat, la urma acestea au acelasi calibru putand fi folosite cu succes la insamantarile mecanizate.
Pentru a testa calitatea semintelor este recomandata efectuarea unei probe de germinatie.Aceasta proba de germinatie are un rol ft important la semintele mai vechi si se efectueaza astfel:
1.Intr-o farfurie sau o tavita din plastic se suprapun 3 straturi de hartie de bucatarie umezite
2.Deasupra se presar semintele (10 pana la 100 buc.)
3.Se acopera tavita sau farfuria cu o folie sau o sticla transparenta.Prin aceasta operatiune se pastreaza umezeala si se evita uscarea semintelor.
4.Se aseaza recipientul intr-un loc calduros cu temperatura intre 18-24 grade.
5.Se asteapta ca semintele sa germineze( de ex.castravetii au o perioada de germinare de 10 zile).
6.Se compara numarul semintelor incoltite cu numarul semintelor puse la germinat.Daca procentul semintelor germinate nu depaseste 25% din totalul semintelor pe care s-a efectuat proba, atunci nu are rost insamantarea trecandu-se la inlocuirea lotului de seminte.
Semintele
Semintele pot germina protejate in casete speciale de germinare (minisolarii) sau semanate direct pe strat.
La germinarea in minisolarii trebuie avut in vedere faptul ca plantele, prin dezvoltare, se indesesc, lucru care dauneaza si trebuie prevenit.Gradinarii numesc aceasta operatiune rarire.
Important- Plantele proaspat rarite nu trebuie sa fie expuse in soare.Acest lucru este posibil doar dupa maturizarea radacinilor.
Semintele robust de plante cum ar fi legume, floarea soarelui, se pot planta direct pe strat.Pentru succesul cultivarii, un rol ft important il are stratul superior.Pregatirea acestuia incepe cu cateva saptamani inainte de semanare.In primul rand pamantul pe care se va insamanta trebuie ft bine afanat.Acest lucru se poate efectua cu ajutorul unei sape sau a unei greble cu 2 sau 4 dinti.Spre final pamantul trebuie nivelat, in acest scop folosindu-se o grebla.
Sfat- Pentru imprastierea semintelor exista 3 modalitati: semanarea acestora prin aruncari pe latime; semanarea pe randuri; semanarea in cuiburi.
Semanarea prin aruncare se efectueaza manual.Acest mod se semanare se preteaza cu precadere la insamantarea florilor de vara.Semintele se acopera cu pamant cu ajutorul unei greble.Dupa terminarea acestor operatiuni se apasa suprafata cu ajutorul unei scanduri pt a presa pamantul deasupra semintelor.
Semanatul pe randuri este indicat in special pt cultivarea legumelor.Semintele se seamana intr-un rand cu adancimea de 2-4 cm dupa care se vor acoperi cu pamant.
Insamantarea in cuiburi se practica, cu precadere la culturile cu seminte mari cum ar fi : dovlecei, fasole, castraveti.
Important- Dupa insamantare se procedeaza la udare cu grija a stratului pentru a evita imprastierea semintelor.
La germinarea in minisolarii trebuie avut in vedere faptul ca plantele, prin dezvoltare, se indesesc, lucru care dauneaza si trebuie prevenit.Gradinarii numesc aceasta operatiune rarire.
Important- Plantele proaspat rarite nu trebuie sa fie expuse in soare.Acest lucru este posibil doar dupa maturizarea radacinilor.
Semintele robust de plante cum ar fi legume, floarea soarelui, se pot planta direct pe strat.Pentru succesul cultivarii, un rol ft important il are stratul superior.Pregatirea acestuia incepe cu cateva saptamani inainte de semanare.In primul rand pamantul pe care se va insamanta trebuie ft bine afanat.Acest lucru se poate efectua cu ajutorul unei sape sau a unei greble cu 2 sau 4 dinti.Spre final pamantul trebuie nivelat, in acest scop folosindu-se o grebla.
Sfat- Pentru imprastierea semintelor exista 3 modalitati: semanarea acestora prin aruncari pe latime; semanarea pe randuri; semanarea in cuiburi.
Semanarea prin aruncare se efectueaza manual.Acest mod se semanare se preteaza cu precadere la insamantarea florilor de vara.Semintele se acopera cu pamant cu ajutorul unei greble.Dupa terminarea acestor operatiuni se apasa suprafata cu ajutorul unei scanduri pt a presa pamantul deasupra semintelor.
Semanatul pe randuri este indicat in special pt cultivarea legumelor.Semintele se seamana intr-un rand cu adancimea de 2-4 cm dupa care se vor acoperi cu pamant.
Insamantarea in cuiburi se practica, cu precadere la culturile cu seminte mari cum ar fi : dovlecei, fasole, castraveti.
Important- Dupa insamantare se procedeaza la udare cu grija a stratului pentru a evita imprastierea semintelor.
Protectia plantelor
Nici o gradina nu este crutata de daunatori si boli. De aceea, de o importanta vitala sunt prevenirea si o atenta supraveghere.Doar asa pot fi limitate efectele negative si se pot evita metodele radicale.
De exemplu, in straturile de legume trebuie ca intre plante sa nu existe o distanta prea mica.Astfel plantele cresc unele in celelalte, iar caldura sufocanta dintre frunze fovarizeaza aparitia agentilor patogeni, a bolilor.De asemenea, nu se recomanda imprejmuirea straturilor de legume.(garduri sau ziduri).
Intelept este ca daunatorii sa fie combatuti prin diverse metode in timp ce dusmanii naturali ai acestora sa gaseasca protectie tocmai pt a ne fi de ajutor.Printre acestea se numara pasarile, fluturii, aricii, gargaritele si multe altele.In gradinile cu o impartire exacta,ale caror straturi sunt inconjurate de pietre si nu exista crengi sau lemn pe sol pt a oferi un mediu propice acestora este mai greu sa se dezvolte.Larvele de fluturi si cele de gargarite se hranesc, de exemplu, cu afide (paduchii frunzelor). Printre dusmanii daunatorilor se numara si multe specii de paianjeni care gasesc adapost in gradina.
Cu toate acestea se poate intampla ca bolile si daunatorii sa se inmulteasca.In acest caz, avem de ales intre o interventie chimica sau un produs natural de protectie a plantelor.Printre produsele biologice se numara si preparatele din urzica.Pentru efecte cat mai puternice ale solutiei trebuie avut in vedere ca urzicile necesare mixturii sa fie culese pana la perioada in care planta incepe sa dezvolte seminte.Modul de preparare ala acestei mixturi este ft simplu: la 100 litri de apa se adauga 10 kg de urzici, vasul se acopera cu un capac cu gauri prin care mixtul poate"respira" si in acest mod se lasa 2 saptamani la macerat, timp in care se mai amesteca, dupa care se poate folosi cu o dilutie indicata de 1: 10 litri, prin stropire directa asupra plantelor.Este indicat ca apa ce se foloseste pt mixtura sa provina de la ploaie sau, daca acest lucru nu este posibil si se recurge la apa de la robinet sa fie lasata intr-un vas cateva zile.
Sfat- In timpul celor 2 saptamani este bine ca recipientul sa nu se depoziteze in apropierea teraselor pt ca emana un puternic miros de putregai.
Insecticidul se poate clasifica dupa cum urmeaza: otrava se contact, de respiratie, de hrana si insecticide ce opereaza cu sistem.La ultimul acesta este administrat plantelor prin intermediul radacinilor sau frunzelor si astfel ajunge sa fie consumat de daunatori.
In lupta impotriva daunatorilor se deosebesc urmatoarele moduri de combatere:Insecticide: se adreseaza insectelor.Insecticide pentru akarieni: se adreseaza paienjenilor, capuselor. Fungcide: impotriva ciupercilor daunatoare.Ierbicide: impotriva buruienilor.
De exemplu, in straturile de legume trebuie ca intre plante sa nu existe o distanta prea mica.Astfel plantele cresc unele in celelalte, iar caldura sufocanta dintre frunze fovarizeaza aparitia agentilor patogeni, a bolilor.De asemenea, nu se recomanda imprejmuirea straturilor de legume.(garduri sau ziduri).
Intelept este ca daunatorii sa fie combatuti prin diverse metode in timp ce dusmanii naturali ai acestora sa gaseasca protectie tocmai pt a ne fi de ajutor.Printre acestea se numara pasarile, fluturii, aricii, gargaritele si multe altele.In gradinile cu o impartire exacta,ale caror straturi sunt inconjurate de pietre si nu exista crengi sau lemn pe sol pt a oferi un mediu propice acestora este mai greu sa se dezvolte.Larvele de fluturi si cele de gargarite se hranesc, de exemplu, cu afide (paduchii frunzelor). Printre dusmanii daunatorilor se numara si multe specii de paianjeni care gasesc adapost in gradina.
Cu toate acestea se poate intampla ca bolile si daunatorii sa se inmulteasca.In acest caz, avem de ales intre o interventie chimica sau un produs natural de protectie a plantelor.Printre produsele biologice se numara si preparatele din urzica.Pentru efecte cat mai puternice ale solutiei trebuie avut in vedere ca urzicile necesare mixturii sa fie culese pana la perioada in care planta incepe sa dezvolte seminte.Modul de preparare ala acestei mixturi este ft simplu: la 100 litri de apa se adauga 10 kg de urzici, vasul se acopera cu un capac cu gauri prin care mixtul poate"respira" si in acest mod se lasa 2 saptamani la macerat, timp in care se mai amesteca, dupa care se poate folosi cu o dilutie indicata de 1: 10 litri, prin stropire directa asupra plantelor.Este indicat ca apa ce se foloseste pt mixtura sa provina de la ploaie sau, daca acest lucru nu este posibil si se recurge la apa de la robinet sa fie lasata intr-un vas cateva zile.
Sfat- In timpul celor 2 saptamani este bine ca recipientul sa nu se depoziteze in apropierea teraselor pt ca emana un puternic miros de putregai.
Insecticidul se poate clasifica dupa cum urmeaza: otrava se contact, de respiratie, de hrana si insecticide ce opereaza cu sistem.La ultimul acesta este administrat plantelor prin intermediul radacinilor sau frunzelor si astfel ajunge sa fie consumat de daunatori.
In lupta impotriva daunatorilor se deosebesc urmatoarele moduri de combatere:Insecticide: se adreseaza insectelor.Insecticide pentru akarieni: se adreseaza paienjenilor, capuselor. Fungcide: impotriva ciupercilor daunatoare.Ierbicide: impotriva buruienilor.
Fertilizarea cu ingrasamant
Datorita folosirii intensive a pamantului gradinii, plantele au nevoie de ingrasamant.Altfel nu ar primi o cantitate suficienta de substante nutritive.Principalele substante nutritive sunt azotul, fosforul si potasiul.Este important de asemenea, ca aceste elemente sa fie in cantitati suficiente.In afara de acestea, plantele au nevoie si de calciu, magneziu si fier, dar in cantitati mult mai mici.De asemenea necesita si cantitati mici de staniu, zinc, mangan, bor si cupru.
Majoritatea substantelor nutritive sunt asimilate de plante prin intermediul radacinilor. Ingrasamantul pentru plante este impartit in 2 categorii: ingrasamant mineral si organic. Sub denumirea de ingrasamant mineral se intelege suplimentul nutritional pentru plante, produs pe cale artificiala cu un continut ft mare de fosfor, azot si potasiu.Ca si ingrasamant organic se folosea in trecut gunoiul de grajd sau mranita.Actual ingrasamantul organic este obtinut din materii prime de origine organic cum ar fi: deseurile din abatoare ( oase, sange , piei), balega de vita, porc, cal cat si gainatul provenit de la pasarile marine (guano), ft bogat in fosfor si azot.Avantajul mare al ingrasamantului organic consta in faptul ca nu este posibila depasirea dozelor admise si prin intermediul lui se activeaza si microorganismele.
Important! La raspandirea ingrasamantului mineral nu trebuie depasit dozajul de 50 g / mp.In caz contrar se poate ajunge la daune ale plantelor.Este recomandata folosirea in paralel cu ingrasamant organic.
Cele mai importante componente ale ingrasamantului:
Azot- Acesta stimuleaza cresterea plantelor, ajuta la formarea frunzelor si este necesar pt realizarea compusilor de proteine.Pe langa azot se mai formeaza si nitrati.Pentru a se evita formarea in exces de nitrati (ft important acest punct in cazul legumelor) trebuie avut grija la urmat. puncte: sa nu se planteze, semene prea apropiat; cu doua saptamani inainte de recoltare trebuie udat mai des; timpuriu, pana la maturizarea plantelor sa se foloseasca scurt timp folie pt solarii pt a acoperi rasadurile.
Fosfor- Acesta este necesar la germinarea semintelor, stimuleaza formarea frunzelor si este de neinlocuit pt fotosinteza.Pentru plantele cu flori ingrasamantul are o cantitate mai mare de fosfor.
Potasiu- Intareste tesutul plantelor si mareste formarea hidratilor de carbon.Prea mult potasiu determina daune in cresterea plantelor.
Calciu- Este calcarul si de fapt, nu este un ingrasamant propriu- zis.Cu toate acestea, fara calcar nu exista soluri fertile.El influenteaza continutul de acizi, legand acizii nocivi si da solului o structura propice.Acestea face solul bogat in oxigen.
Majoritatea substantelor nutritive sunt asimilate de plante prin intermediul radacinilor. Ingrasamantul pentru plante este impartit in 2 categorii: ingrasamant mineral si organic. Sub denumirea de ingrasamant mineral se intelege suplimentul nutritional pentru plante, produs pe cale artificiala cu un continut ft mare de fosfor, azot si potasiu.Ca si ingrasamant organic se folosea in trecut gunoiul de grajd sau mranita.Actual ingrasamantul organic este obtinut din materii prime de origine organic cum ar fi: deseurile din abatoare ( oase, sange , piei), balega de vita, porc, cal cat si gainatul provenit de la pasarile marine (guano), ft bogat in fosfor si azot.Avantajul mare al ingrasamantului organic consta in faptul ca nu este posibila depasirea dozelor admise si prin intermediul lui se activeaza si microorganismele.
Important! La raspandirea ingrasamantului mineral nu trebuie depasit dozajul de 50 g / mp.In caz contrar se poate ajunge la daune ale plantelor.Este recomandata folosirea in paralel cu ingrasamant organic.
Cele mai importante componente ale ingrasamantului:
Azot- Acesta stimuleaza cresterea plantelor, ajuta la formarea frunzelor si este necesar pt realizarea compusilor de proteine.Pe langa azot se mai formeaza si nitrati.Pentru a se evita formarea in exces de nitrati (ft important acest punct in cazul legumelor) trebuie avut grija la urmat. puncte: sa nu se planteze, semene prea apropiat; cu doua saptamani inainte de recoltare trebuie udat mai des; timpuriu, pana la maturizarea plantelor sa se foloseasca scurt timp folie pt solarii pt a acoperi rasadurile.
Fosfor- Acesta este necesar la germinarea semintelor, stimuleaza formarea frunzelor si este de neinlocuit pt fotosinteza.Pentru plantele cu flori ingrasamantul are o cantitate mai mare de fosfor.
Potasiu- Intareste tesutul plantelor si mareste formarea hidratilor de carbon.Prea mult potasiu determina daune in cresterea plantelor.
Calciu- Este calcarul si de fapt, nu este un ingrasamant propriu- zis.Cu toate acestea, fara calcar nu exista soluri fertile.El influenteaza continutul de acizi, legand acizii nocivi si da solului o structura propice.Acestea face solul bogat in oxigen.
Trei plante contra vlaguielii de primavara ori toamna
Trei plante
contra vlaguielii de primavara ori toamna : Busuiocul, Maghiranul si
Rozmarinul combat excelent caderile de energie vitala, intelectuala si
sufleteasca.Vlaguiala de primavara ori toamna este o boala pentru care nu
exista medicamente….
Ce sa
prescrii pentru moleseala, pentru somnolenta si pentru cascat ? Pentru
indispozitia sufleteasca, indiferenta la soarele de pe cer ? Si totusi,
batranii nostri aveau leac si pentru “lingoarea” de primavara, pe care izbuteau
s-o puna pe fuga cu o ramurica de… busuioc.
Busuiocul (Ocimum basilicum)
Pretuit de mai toate popoarele europene, la romani busuiocul e rege, o planta
“de suflet”, care, pe langa faptul ca aduce noroc, aduce si sanatate. Busuiocul
este un tonic si un energizant cat se poate de potrivit pentru perioada
schimbarii de anotimpuri, cand foarte multi dintre noi ne confruntam cu caderi
de energie vitala, intelectuala sau sufleteasca. Iata, in continuare, cateva
retete simple, care pun foarte bine in valoare efectul tonic al busuiocului.
- Maceratul la rece de busuioc – este considerat pe drept cuvant un adevarat
elixir al tineretii, recomandat in cazurile de imbatranire prematura, in
tulburari de menopauza, andropauza, sterilitate masculina si feminina,
frigiditate etc. Inca nu este cunoscut efectul busuiocului asupra glandelor
endocrine, dar este cert ca atat la femei, cat si la barbati, el este un
regenerator rapid, oprind in acelasi timp procesele de uzura, care cunosc o
accelerare in aceasta perioada de trecere. Cel mai eficient este maceratul
obtinut prin tinerea a 4-8 lingurite de busuioc in apa, vreme de 8 ore, urmata
de filtrare. Se bea acest preparat pe stomacul gol, de preferinta dimineata.
Mai ales pe perioada primaverii, este recomandat ca, in paralel cu aceasta
cura, sa se treaca si la o alimentatie in care sa predomine cruditatile.
- Pulberea de busuioc – are o capacitate miraculoasa de imbunatatire a starii
psihice, fiind din acest motiv cat se poate de binevenita in anotimpul asteniei
de primavara. Efectul busuiocului asupra sufletului este deocamdata destul de
greu de explicat pe cale stiintifica. Se cunoaste faptul ca este un tonic si un
stimulent nervos, dar aceste atribute sunt vagi, in comparatie cu complexa lui
actiune invioratoare, usor euforizanta si echilibranta asupra starii psihice.
Mai mult, busuiocul induce si o… traire mistica, facilitandu-ne, pur si simplu,
apropierea de spiritual (motiv pentru care este folosit si in ritualul crestin).
Conex cu aceasta deschidere sufleteasca pe care o creeaza, busuiocul mareste si
capacitatea de control asupra emotiilor si reduce sensibilitatea la stres.
Faceti in aceasta perioada o cura de minimum 14 zile, timp in care luati de
patru ori pe zi cate o lingurita rasa de pulbere de busuioc cu apa. Preferabil
ar fi ca pulberea sa fie cernuta (pentru a nu rani fina mucoasa bucala) si sa
fie tinuta sub limba 10 minute, inainte de a fi inghitita. Rezultatele acestei
cure simple este foarte posibil sa va uimeasca.
Povestea apei de busuioc si a tineretii fara batranete
Povestea adevarata care urmeaza, pe care am auzit-o de curand de la d-l Ioan
Groza – cunoscutul terapeut naturist din Arad, mi s-a parut mai convingatoare
decat orice alta pledoarie pentru folosirea busuiocului. “Acum ceva vreme, am
cunoscut un cuplu cu adevarat neobisnuit. Ea era foarte tanara si luminoasa,
iar el era foarte batran. Am crezut ca erau tata si fiica, iar cand ea mi l-a
prezentat drept ,,sotul meu”, nu mi-am putut retine un zambet. Dupa ce am
discutat si s-a mai destins atmosfera, la un moment dat acea femeie a zis:
,,Stiu de ce ati zambit cand vi l-am prezentat pe sotul meu. Considerati ca eu
sunt tanara si el batran, dar sa stiti ca intre noi este o diferenta de doar
trei ani”. Zic: ,,Nu se poate, doamna!”. ,,Dar cati ani imi dati?”. ,,Sa tot
aveti 32 de ani sau, hai sa zic, 35 de ani”. ,,Ei bine, am… 65 de ani”. Eu am
inlemnit. ,,Dar cum v-ati mentinut aceasta tinerete?”. ,,In viata mea am mancat
foarte multe cruditati, paine numai neagra, carne foarte putina – chiar de loc.
Dar nu numai cu aceste alimente mi-am mentinut tineretea. Eu, de la 20 de ani,
consum apa cu busuioc. Pun intr-un borcan cu apa trei crengute de busuioc
uscat, iarna si primavara, si verde – vara si toamna. Acest preparat cu
busuioc, pur si simplu imi mentine tineretea.” Si mi-au adus si buletinele,
pentru ca mie nu-mi venea sa cred. ,,Sotul meu bea tuica, iar eu – apa de
busuioc”, mi-a explicat doamna.”
Maghiranul (Majorana hortensis)
Daca ar fi sa alcatuim o trusa de prim-ajutor, care sa fie compusa numai cu
leacuri naturiste, cu siguranta ca aceasta planta – vanduta in mai toate
alimentarele pe post de condiment – nu ar lipsi. Un simplu ceai fierbinte de
maghiran face minuni. De la prima cana, ne va invada o caldura placuta, dupa
care ni se va destinde, ca prin farmec, intreg corpul si, apoi, aproape fara sa
ne dam seama, stresul si (eventual) suferinta fizica ori psihica vor deveni,
cel putin pe moment, un vis indepartat. Repetat de mai multe ori intr-un interval
scurt de cateva zeci de minute, tratamentul va face sa apara niste mici (si
deloc neplacute) accese de temperatura, in care sistemul imunitar va distruge
cu spor germenii unui potential guturai sau gripe, care in timpul primaverii
lovesc mai perfid ca oricand. Daca aveti dureri de rinichi sau o cistita (lucru
frecvent intalnit atunci cand se raceste brusc vremea), veti vedea cum ele trec
ca prin farmec, iar eliminarea isi va relua fluxul firesc de la primele 4-5
cani de ceai fierbinte. Daca mai adaugam ca tratamentul intensiv cu ceai de
maghiran amplifica exponential procesele de eliminare a toxinelor si a apei in
exces din tesuturi, facandu-ne sa ne simtim usori ca o… zi de primavara,
obtinem un tablou complet al actiunii acestui condiment miraculos. In cazul in
care nu va vine sa credeti toate aceste minuni, atunci cel mai bine ar fi sa le
experimentati si va garantam ca nu veti fi dezamagiti. Si, pentru a veni si in
ajutorul celor care au sistemul nervos mai zdruncinat in aceasta perioada, va
punem la dispozitie cateva informatii cu adevarat extraordinare, in ceea ce
priveste dozajul maghiranului.
- Pentru o relaxare rapida si pentru a chema somnul, puneti o lingurita de
maghiran la o cana de apa (indiferent de producator, el se gaseste bine
maruntit, asa incat masuratoarea va fi usoara).
- Pentru a risipi astenia si pentru a va mari capacitatea de efort si
concentrare, mariti doza la 2-3 lingurite de planta la o cana de apa.
- Pentru a alunga depresia si pentru a va induce o stare de buna dispozitie (la
mentinerea careia trebuie dupa aceea sa contribuiti prin efortul propriu de a
gandi pozitiv), luati o super-doza, unica, de 6 lingurite la o cana de apa.
Toate dozele recomandate sunt valabile atat pentru ceai, cat si pentru
maceratul la rece. Maceratul la rece se obtine prin tinerea plantei in apa, la
temperatura camerei, vreme de 8 ore, urmata de filtrare. Ceaiul (infuzia) se
obtine prin tinerea plantei in apa clocotita vreme de 15-20 de minute, urmata
de filtrare.
Important
Este preferabil ca toate plantele aromatice sa nu fie fierte, ci sa fie
folosite ca macerat la rece. Totusi, atunci cand corpul are nevoie rapid de
caldura, cand se urmareste decongestionarea cailor respiratorii, producerea
transpiratiei, intensificarea rapida a proceselor de eliminare etc., se
recomanda ceaiurile fierbinti.
Rozmarinul (Rosmarinus officinalis)
Legenda spune ca, intr-o primavara, o printesa imbatranita inainte de vreme a
primit in dar cateva fire dintr-o planta parfumata. Cu aceasta planta, ea si-a
facut o potiune cu care s-a uns cateva saptamani la rand si – minune! – a
inceput sa intinereasca din zi in zi. Chipul ei si-a recapatat prospetimea si
luminozitatea, zambetul i-a revenit si, asa cum se petrece de obicei in
povesti, a venit un rege sa o ceara de sotie. Aceasta legenda nu precizeaza
daca cei doi au trait sau nu fericiti pana la adanci batraneti, dar ne spune
numele plantei – rozmarinul, originea printesei – Ungaria si denumirea potiunii
magice – “apa ungureasca”. Foarte raspandita in zona de sud a Ardealului, istorioara
este adevarata, iar rozmarinul are, intr-adevar, efecte magice.
Atat pentru uz intern, cat si pentru uz extern, aceasta planta, condimentara si
medicinala deopotriva, pare facuta special pentru primavara, iar pentru a va
convinge de acest lucru, va dam in continuare cateva retete special alese
pentru acest sezon.
- Pentru inlaturarea anemiei – condimentati mancarurile (atunci cand sunt
caldute, nu fierbinti) cu mult rozmarin: el are un efect tonic si ajuta la o
mai buna asimilare a fierului. Acum, in perioada urzicii si a spanacului, este
momentul sa fie imbunatatita capacitatea de asimilare cu ajutorul rozmarinului,
asa incat curele antianemice sa aiba efectul scontat.
- In cazurile de instabilitate emotionala (care este strans legata de
instabilitatea meteorologica) – se recomanda sa luati, pe nemancate, cate o
lingurita de rozmarin maruntit (care se tine sub limba 15 minute inainte de a
fi inghitit). El are efecte psihostabilizante puternice, fara insa a induce
acea stare usor euforica (specifica maghiranului sau busuiocului). Inhalarea
uleiului volatil de rozmarin are acelasi efect salutar de calmare a emotiilor.
- Contra
hipotensiunii si pentru stabilizarea tensiunii arteriale – se recomanda
administrarea a 2-3 lingurite de pulbere de rozmarin pe zi, pe stomacul gol. O
cura tine minimum 14 zile, rozmarinul luandu-se in trei reprize: dimineata, la
pranz si seara.
- Contra asteniei si a starii de slabiciune – se prepara o tinctura din 10-15
linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat si un pahar de apa.
Componentele se amesteca bine si se lasa la macerat vreme de 10 zile, dupa care
se strecoara, preparatul obtinut punandu-se in sticlute bine infundate, care se
tin la loc intunecos. Se ia cate o lingurita de 3-4 ori pe zi, pe nemancate.
- Pentru intarirea memoriei – se ia tinctura de rozmarin, preparata in acelasi
mod descris mai sus. Se ia dimineata si seara o lingurita diluata intr-un pahar
de apa, pe stomacul gol. Cura dureaza patru luni, fiind cat se poate de
salutara inceperea ei in acest sezon, cand anumite procese de degradare a
memoriei sunt accelerate.
- Contra paraliziei faciale – se tin comprese cu apa calduta, in care au fost
diluate cateva linguri (4-5 linguri la un pahar de apa) de tinctura de
rozmarin, obtinuta dupa reteta de mai sus. De fapt, aceasta tinctura diluata
este celebra apa ungureasca (initial, se facea cu rozmarin verde). Dupa unii
terapeuti, eficienta creste foarte mult daca adaugam in apa ungureasca si zece
picaturi de ulei de cedru (a aparut de curand in magazinele naturiste de la
noi).
- Contra ridurilor si a ofilirii tenului – se pun cataplasme din doua linguri
de rozmarin maruntit, amestecat cu apa calduta si invelit apoi in tifon. Chipul
dvs. va capata vigoare si stralucire si va deveni invulnerabil la capriciile vremii
prin acest tratament.
Plantele medicinale si condimentele
Multe din
gospodine folosesc la prepararea mîncarurilor anumite condimente doar pentru a
da un plus de gust preparatelor lor. Dar putine dintre noi stiu ca acestea au
si efecte curative si ne ajuta la purificarea organismului de substantele
nocive.
Nici nu stiti ce comoara terapeutica aveti în gradina.
Aceste plante pot fi preparate ca orice planta medicinala prin infuzii, decoct
sau macerare. Infuziile constau în adaugarea de apa clocotita peste plantele
uscate. Rezultatul este un ceai care poate fi consumat dupa gust. Decoctul se
prepara din plante lemnoase sau radacini. Se procedeaza la lasarea plantelor un
timp în apa rece si apoi se fierb pîna la o jumatate de ora dupa care se
strecoara si se consuma dupa gust. Maceratul se prepara din radacini care sînt
puse în apa timp de sase ore dupa care se strecoara lichidul si este consumat.
Bunicile noastre stapîneau foarte bine arta plantelor
medicinale, dar o data cu timpurile moderne ne bazam din ce în ce mai mult pe
medicamentele pe care le gasim în farmacii fara sa ne dam seama ca odata
administrate pentru o durere, de exemplu, pot face mai mult rau decît bine daca
suferim de o gastrita sau un ulcer nedescoperit înca. Aceasta arta a medicinei
babesti s-a pierdut cu timpul, dar iata ca tot mai multa lume începe sa recurga
la plantele medicinale, preferîndu-le pe acestea, care sînt naturale,
medicamentelor, preparati chimici sintetici. Organismul nostru suporta mult mai
bine produsele naturale decît aceste substante care la urma urmei sînt
sintetizate, majoritatea, tot din plante.
Ce planta la ce afectiune
Pentru a sti ce plante medicinale sa folositi trebuie mai
întîi sa cunoasteti efectele acestora asupra organismului. Iata cîteva idei.
- Pentru problemele gastrice se recomanda consumul de
crusin ca laxativ, iar pentru pofta de mîncare, salvia, menta.
- Pentru balonari va sfatuim sa apelati la chimen si marar,
iar urzica si papadia sînt foarte bune depurative.
- În caz de raceala sau gripa va sfatuim sa faceti un ceai
de fenicul, coada-soricelului, leustean sau cimbrisor care ajuta la
expectoratie, menta scade febra, iar florile de tei sînt foarte bune pentru
combaterea tusei.
- Daca suferiti de hipertensiune cel mai bine ar fi sa
consumati ceaiuri de levantica, lamîie iar pentru a stimula circulatia sangvina
sint recomandate cetina de pin si rozmarinul.
- Plantele medicinale sînt potrivite nu numai pentru bolile
de natura fizica, ci si pentru cele de natura psihica. De exemplu roinita,
florile de tei si magheranul sînt foarte bune pentru combaterea stresului, iar
menta, levantica, rozmarinul si portocala sînt foarte bune antidepresive, ele actionînd
ca stimulente.
Ar fi bine sa consultati un medic
Acum totul depinde de dumneavoastra ce doriti sa obtineti
de la aceste ceaiuri. Puteti alege plantele indicate în afectiunea
dumneavoastra pentru a va vindeca complet, pentru a va ameliora o afectiune
pasagera sau pentru a va alina durerile. Totusi ar fi bine sa consultati un
medic înainte de a începe o cura de plante medicinale, iar aceasta nu ar trebui
sa depaseasca perioada de doua saptamîni pentru ca ati fi in pericol de a
deveni dependenti.
Ceaiurile pot fi folosite si preventiv
Ceaiurile din plante medicinale pot fi folosite si
preventiv mai ales acum în prag de iarna, cînd epidemia de gripa, dar si
raceala comuna ne dau mari batai de cap. În acest scop, pentru fortificarea
sistemului imunitar, pot fi folosite si unele combinatii de ceaiuri care au
fost supuse unor studii foarte serioase, iar rezultatele lor pot fi observate
chiar de catre dumnevoastra.
Cum se aduna apa din plante
Organismul
cere si consuma apa pentru a digera mancarea faci economie de energie
CUM FACEM SA ADUNAM APA DIN TRANSPIRATIE?
Colectarea prin transpiratia plantelor sau a copacilor :
Sint
multe metode de dobindire a apei (vorbim de cazurile cind nu este un riu ,
izvor, lac sau alta sursa naturala de apa) in dependenta de localitatea in care
te afli, in pustiu actionezi intr-un fel, in jungle altfel, etc. Voi descrie
citeva metode de dobindire a apei in zone de padure sau unde sint copaci.
Ai nevoie
de un sac de plastic pe care-l imbraci pe o creanga de copac cu frunze.
ATENTIE!!! ai grija ca copacul sa nu fie
otravitor in caz contrar apa nu este potabila.
Sacul
trebuie strins legat cu o coarda sau cu ce ai in jurul crengii. Dupa citeva ore
frunzele transpira si apa se acumuleaza in sac. Intr-o zi calda de vara poti
stringe pina la 300-400 gr.de apa dintr-un sac.Trebuie sa folosesti mai multi
saci ca sa-ti acumulezi cantitatea necesara de apa.
O altă metodă, foarte
eficientă, este colectarea transpiraţiei plantelor. Se alege o zonă bogată în
vegetaţie pitică (unde avem iarbă sau ferigi) şi se acoperă cu folie de plastic
care se întinde ca un cort desupra plantelor. "Cortul" trebuie să
fie larg şi bogat, făcut fie din pungi de dimensiuni mari, fie din folie,
pentru ca să permită un con la mijloc. Sub conul cu vârful în jos se montează
paharul colector (Pahar, oala, o sticla de plasti taiata).
În timpul zilei, apa din frunzele plantelor se
evaporă şi se adună pe acoperişul de folie. Apoi se scurge în pahar, sub
influenţa forţei de gravitaţie
Observati imaginea unde
se stange apa. Atentie apa colectata
este fierbinte o lasam la decantat si sa
se raceasca. Vara daca suportam e bine sa bem apa calda nu rece. ( Putem arunca
in ia putina sare ii da gust mai bun)
Atentie!!! Punga (Cortul
acoperitor) trebuie sa fie transpatanta (nu negru sau culori prin care nu
patrunde soarele) alfel planta se usuca de la caldura si nu face
fotosinteza se ofileste nu elimina
transpiratia.
10 mirodenii din gradina de pe pervaz
Plantele folosite ca
mirodenii si condimente in mancaruri pot fi crescute in casa pe perioada
iernii; astfel va veti putea bucura de gustul lor chiar daca afara zapada
viscoleste prin colturile gradinii. Nu aveti nevoie de surse de iluminare speciale, aceste plante cresc foarte bine cu
lumina care vine prin fereastra. Iata 10 astfel de ierburi care se preteaza cel
mai bine la conditiile din casa / de pe pervaz; cea mai inteligenta tactica
este sa le tineti fericite si sanatoase pana cand le veti putea planta afara,
in gradina.
Busuioc- plantati semintele in
vase asezate pe pervazul unei ferestre orientate spre sud, astfel vor beneficia de mai multa lumina si caldura.
Hasmatuchi- semintele se sadesc vara
tarziu; creste bine in conditii de lumina slaba dar
temperatura trebuie sa fie de intre 18 - 21 grade Celsius.
Oregano - cel mai bine este sa
plantati in casa un butas procurat prin taierea unei ramuri din planta din
curte; plantati-l intr-un ghiveci si tineti-l langa o fereastra orientata spre
sud.
Patrunjel- fie incepeti cu seminte,
fie dezgrpati o parte din radacina din gradina, la sfarsitul sezonului;
patrunjelul iubeste soarele direct, dar va
creste incet pe pervazurile orientate spre est sau vest.
Rozmarin - se incepe cu un butas
care se tine intr-un pahar cu apa pana face radacini; se tine la o fereastra
orientata spre sud.
Salvia- se porneste cu un butas
de la o planta din gradina; tolereaza bine aerul uscat din interiorul casei, dar are nevoie de lumina puternica, deci trebuie
asezat la o fereastra dinspre sud.
Tarhon- pentru cresterea lui ca
planta de interior, este necesar sa il lasati sa intre in perioada de repaus
toamna tarziu sau la inceputul iernii; Mutati in ghiveci o planta matura si
lasati-o afara; dupa ce i s-au uscat frunzele aduceti-l in casa, in cea mai
racoroasa camera si tineti-l acolo cateva zile, dupa care mutati-l in fata unei
ferestre orientate spre sud, pentru a beneficia
din plin de lumina. Se trateaza cu o substanta fertilizatoare, lichida.
Cimbru - il puteti creste in
casa, fie printr-un butas lasat sa prinda radacini, fie prin dezgroparea unei
plante din gradina si plantarea ei in ghiveci. Cimbrul prefera soarele direct
dar creste bine si la ferestrele dinspre est sau vest.
Cimbrisor - ruda mai
putin cunoscuta a cimbrului, cimbrisorul are o aroma mai suava si este potrivit
pentru a da un gust aparte fripturilor de miel, oaie, dar se poate folosi si
pentru peste. Cel mai bine in apartent creste intr-o jardiniera, deoarece are
nevoie de spatiu sa se intinda. Ca si cimbrul, are nevoie de cat mai multa
lumina.
Maghiran - frunzele
sale sunt o companie apreciata de orice friptura de vita. Maghiranul creste
bine in orice ghiveci, sub forma unei tufe din care puteti culege frunzulitele.
Are nevoie de lumina multa, se uda ponderat.
Cum prind radacini butasii
Multe
ierburi, inclusiv oregano, cimbrul, rozmarinul si salvia se inmultesc cel mai
bine prin butasi, adica prin ramuri rupte din plantele mature, care cresc in
gradina. Pentru a obtine un butas, taiati o parte lunga de aproximativ 10 cm
din varul ramurii. Se dau deoparte frunzele din partea inferioara a butasului,
iar codita se baga intr-un pahar cu apa; pentru a asigura un mediu si mai umed,
paharul se poate acoperi.
"Carantina"
plantelor
Inainte de caderea primului inghet, toamna (cand inca vremea este destul de
calduta), incepeti sa mutati ierburile aromate din ghivece in locul in care le
veti tine peste iarna. In loc sa le aduceti direct in casa, puneti-le mai
intai, pentu cateva saptamani, intr-o zona de "tranzitie" luminoasa
si cu temperaturi scazute, cum ar fi un garaj, un hol sau o terasa / balcon
inchis.
Odata ce s-au obisnuit cu
temperatura mutati-le intr-o zona in care sa primeasca multa lumina (ferestrele
orientate spre sud sunt cele mai luminoase, urmand apoi cele dinspre est sau
vest). Protejati plantele de caldura excesiva si de aerul uscat. Majoritatea
prefera temperaturi in timpul zilei de 18-21 grade Celsius, desi rezista si la
mai mult; mai important este insa ca peste noapte temperaturile sa scada cu cel
putin 10 grade fata de cele din timpul zilei, pentru a simula conditiile de
afara. Cu exceptia busuiocului, toate plantele enumerate mai sus vor rezista si
la temperaturi de 4 grade Celsius. In zilele cu temperaturi mai blande, puteti
sa duceti afara ghivecele; nu uitati sa le stropiti din cand in cand cu apa
pentru a le curata de praf.
Apa, lumina si temperatura
Majoritatea plantelor prefera sa fie bine udate, dar nu sa stea in pamant
imbibat cu apa. De aceea, un drenaj bun este foarte important. Planta se uda
numai de deasupra (se toarna apa pe pamant), cand pamantul e uscat. Adaugati
nisip in amestecul de pamant sau puneti pietricele pe fundul ghiveciului,
inainte de plantare.
Controlul daunatorilor
Alegeti cu atentie pamantul in care asezati plantele. Amestecurile care se
gasesa in comert sunt bune. Rezistati tentatiei de a folosi pamantul din
gradina. Mai mult, atunci cand luati planta din gradina si o aduceti in casa,
inlaturati cat mai mult din pamantul din jurul radacinilor, fara a le rupe.
Tineti speciile transplantate departe de celelalte plante de apartament, timp
de cateva saptamani (pana acestea se obisnuiesc cu temperaturile din casa).
Daca vedeti cumva vreo insecta pe una din plante, in aceasta perioada de
"carantina", atunci mai bine o duceti inapoi in gradina.
Daca, in ciuda tuturor
masurilor de precautie, plantele din interior sunt atacate de daunatori, atunci
ajutati plantele oferindu-le conditii bune de lumina si temperatura, precum si
bai regulate. Nu uitati ca o planta slabita ca urmare a conditiilor de
temperatura ridicata si umiditate scazuta din apartament / casa este atacata
mai usor de afide si acarieni decat una sanatoasa.
Daca folositi spray-uri
sau alte solutii pentru a indeparta daunatorii, nu uitati ca aceste solutii
trebuie sa intre in contact direct cu insectele pentru a fi eficiente. Planta
bolnava se stropeste seara (NICIODATA cand e soare puternic), pentru ca
lichidul sa nu se usuce, iar dimineata se spala frunzele.
In decembrie, reduceti
cantitatea de apa si fertilizator, dar imediat ce zilele incep sa creasca, pe
la mijlocul lui ianuarie, adaugati compost si fertilizati. Daca pamantul din
ghivece s-a strans, afanati-l cu o furculita, dar cu grija, pentru a nu rupe
radacinile plantei. Februarie este de obicei cea mai buna luna pentru plantele
de interior / apartament, pentru ca lumina este foarte puternica. Pana in
martie, plantele vor incepe sa inmugureasca, iar in aprilie este bine sa le
scoateti afara in zilele mai calde. Dupa aceea, nu va mai fi mult si plantele
vor fi gata sa se intoarca in gradina.
